Știința deschisă – de „importanță strategică” pentru cele mai multe universități europene, dar există decalaj între dorințe și fapte – raport internațional

[jp_post_view]
Sursă foto: Comisia Europeană / EIC
Știința deschisă, obiectul unor politici-cheie la nivel european, dar care e privită cu rezerve în comunitatea de cercetare din România, este considerată a avea o importantă strategică mare și foarte mare de către aproape două treimi dintre instituțiile de învățământ superior din Europa. Iar 90% dintre acestea consideră că publicarea cercetărilor în regim “open access” este foarte importantă, potrivit unui studiu realizat de Asociația Universităților Europene (EUA), dat publicității luni.
  • De notat că studiul asociației europene a luat în calcul răspunsurile oferite de numai trei entități din România, comparativ cu câteva zeci per țară în cazuri precum Franța, Germania, Republica Cehă sau Spania sau de circa zece în cazuri precum Belgia, Slovacia, Suedia, Olanda sau Portugalia. 

Studii și dezbateri privind interesul comunității față de știința deschisă (“open science”) au fost declanșate, prin intermediul unității pentru finanțarea cercetării și învățământului superior, UEFISCDI, și în România, prin Open Science Hub Romania. În primăvară, aceasta nota, pe marginea consultărilor: “În acest moment, principalele impedimente legate de publicarea în regim „Open Access” sunt cauzate de confuzie, percepții eronate, complexitatea implementării, lipsa de încredere și de angajament instituțional, dar și lipsa de abilități digitale.”

Care este opinia participanților din întreaga Europă la sondajul EUA cu privire la Știința deschisă – principalele concluzii:
  • Trei din cinci instituții participante (59%) consideră că importanța strategică a științei deschise este ridicată sau foarte ridicată
  • Principiul Open Access la publicații de cercetare e considerat foarte important de către 90% dintre instituțiile respondente, dar numai 60% dintre ele consideră că există un nivel ridicat de implementare.
  • Diferența între importanța acordată și implementare este considerabil mai ridicată în domeniile legate de date (monitorizare, distribuire etc.), unde sub un sfert dintre respondenți vorbesc despre un nivel ridicat de implementare
  • Peste 50% dintre instituții raportează o disponibilitate redusă a abilităților de lucru cu date de cercetare și toate consideră că au nevoie, la nivel instituțional, de mai multe astfel de abilități
  • În 34% dintre instituțiile participante, nu sunt luate în calcul elemente de tip Open Science în evaluările academice.
Asociația europeană face și o serie de recomandări pentru întărirea participării la Știința deschisă:
  • Organizațiile să creeze condițiile pentru ca “Open Science” să devină un standard de producere și distribuire a  cunoașterii științifice, iar pentru aceasta liderii instituționali trebuie să se implice activ
  • Trebuie să continue investițiile în introducerea Științei deschise în politicile și practicile instituționale
  • Știința deschisă să fie integrată în practicile de premiere, recunoaștere și stimulare academică.

Întregul studiu poate fi consultat aici.

Sursă foto: Comisia Europeană / EIC

Citește și:
Comisia lansează o platformă cu acces liber pentru publicarea lucrărilor științifice, Open Research Europe
Cât de mult sprijină cercetătorii din România transparența în cercetare? Un sondaj urmărește să afle părerea comunității științifice despre fenomenul Open Science


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Derapaj în Revista Română de Statistică – Un articol semnat de un profesor de la ASE scrie despre „transhumanța” românilor care au emigrat. Transhumanța înseamnă deplasarea sezonieră a oilor, potrivit DEX

În Revista Română de Statistică, Supliment nr 1/2020, este folosit termenul de „transhumanță” pentru a descrie emigrația românilor. Articolul de cercetare cu titlul „Analiza corelaţiei dintre migraţie şi remitenţe”, semnat…
Vezi articolul

Doar 1 din 3 elevi de clasa a VIII-a din județul Bihor a vorbit cu un consilier de orientare școlară înainte de a alege liceul, potrivit unui studiu sociologic realizat de Universitatea din Oradea / Aproape jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a privesc viitorul cu îngrijorare, iar 1 din 10 a fost victimă a hărțuirii

Elevii de clasa a VIII-a din școlile publice din județul Bihor iau decizii privind viitorul lor școlar fără sprijin adecvat: doar o treime au discutat cu un consilier de carieră,…
Vezi articolul

Apel pentru burse de cercetare și formare postuniversitară și postdoctorală „Vasile Pârvan” și „Nicolae Iorga” în Roma și Veneția lansat de Ministerul Educației. Bursierii vor primi 800 euro/lună

Programul de burse de cercetare și formare postuniversitară și postdoctorală „Vasile Pârvan”, la Accademia di Romania din Roma, și „Nicolae Iorga”, la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din…
Vezi articolul

BREAKING Mariya Gabriel, comisarul european pentru Educație: În premieră, cererea de proiecte pentru Erasmus+ așteaptă anul viitor soluții concrete de tehnologia educației care instituie parteneriate public-privat / Comisia Europeană susține maturizarea tehnologiei educației (EdTech) din Europa (Op Ed)

Articol de opinie semnat de Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret: Traversăm în prezent o perioadă dificilă. Mai întâi COVID-19, urmat de un război pe…
Vezi articolul

Ministrul demisionar al Cercetării, despre Laserul de la Măgurele: Criza politică pune sub semnul întrebării întâlnirea pe care trebuia să o am cu miniștrii de resort din Ungaria și Cehia, pentru ca ELI-NP să fie membru ERIC

„Criza pune sub semnul întrebării întâlnirea pe care trebuia să o am cu miniștrii de resort din Ungaria și Cehia, pentru ca ELI-NP să fie membru ERIC”, susține ministrul demisionar…
Vezi articolul