Știința din spatele filmelor horror „Frankenstein”, „The Mummy” şi „Dracula” – dezvăluită de Halloween de Muzeul de Istorie Naturală din Los Angeles

[jp_post_view]
Filmul Dracula / Foto: nhm.org/natural-history-horror
Filmele horror „Frankenstein” (1931), „The Mummy” (1932) şi „Dracula” (1931) au în comun faptul că s-au inspirat din fenomene ştiinţifice, au declarat reprezentanţii Muzeului de Istorie Naturală din Los Angeles, care au vernisat joi o expoziţie pe această temă, de Halloween, informează AFP, preluată de Agerpres.

Directoarea muzeului, Lori Bettison-Varga, a declarat că aceste filme clasice de la Hollywood „s-au inspirat în principal din natură şi din fizică, iar imaginaţia folosită pentru a crea acele poveşti ecranizate s-a bazat pe lucruri reale”.

Expoziţia se numește „Natural History of Horror” și le permite vizitatorilor inclusiv să acţioneze o manetă pentru a reproduce experimentul electric realizat de Luigi Galvani asupra unor picioare de broască, sursă de inspiraţie a romanului „Frankenstein” al scriitoarei Mary Shelley şi a filmului omonim. În apropiere sunt expuse lanţurile care îl legau pe monstrul interpretat în acel film de actorul Boris Karloff, în 1931.

Aceste lucrări în domeniul electricităţii, realizate pentru a vedea dacă animalele pot fi readuse la viaţă printr-o reenergizare a lor, au constituit punctul de plecare pentru filmul ‘Frankenstein’„, a declarat pentru AFP directoarea muzeului, Lori Bettison-Varga.

Vizitatorii vor putea vedea și bandajele care acopereau corpul aceluiaşi actor, Boris Karloff, în filmul „The Mummy” din 1932. Oamenii vor putea în acest fel să facă o comparaţie cu bandajele autentice ale unei mumii egiptene, conservate în colecţiile muzeului din Los Angeles.

Specialiştii muzeului american spun că şi Dracula ar putea fi considerat o creatură ştiinţifică. Maladiile des întâlnite în secolul al XIX-lea, precum epidemia de holeră care a marcat viaţa mamei sale în Irlanda, i-au oferit scriitorului Bram Stoker câteva idei legate de aspectul fizic al vampirului Dracula şi al morţilor-vii din romanul său omonim.

Expoziţia prezintă şi o copie din silicon a costumului purtat în 1954 de protagonistul filmului horror „Creature from the Black Lagoon”, lansat pe marile ecrane în 1954. Conform curatorilor expoziţiei, aspectul acelei creaturi amfibiene a fost inspirat direct de descoperirea unui peşte preistoric celebru, Celacant, pe care oamenii de ştiinţă îl credeau dispărut de pe Terra de aproape 60 de milioane de ani.

O fosilă a acestui peşte oceanic, considerat pentru o vreme – în mod greșit – un strămoş comun al tuturor vieţuitoarelor terestre, este expusă, de asemenea, în muzeul american.

Expoziţia va rămâne deschisă până pe 19 aprilie 2020.

Sursa foto: nhm.org/natural-history-horror

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Apel lansat de doi vicepreședinți ai Academiei Române și de peste 130 de profesori din Universitatea din București, pentru vot în favoarea lui Nicușor Dan: Universitatea noastră a cunoscut direct, în trecut, pericolul ideologiilor care au înlocuit gândirea liberă cu dogma, catedra cu amenințarea, dialogul cu frica. Astăzi, aceste umbre nu mai sunt doar teme de cercetare. Se pot întoarce în viața reală

Peste 130 de profesori ai Universității din București au lansat public un apel în susținerea în alegerile prezidențiale de duminică a candidatului pro-european Nicușor Dan, relatează Revista 22, care publică…
Vezi articolul
Programa școlară

Elevii ar putea primi calificative de tip „admis” sau „respins” la disciplina modulară Educație pentru viață, la care vor studia peste 10 module, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar / Nu apare în document ce se întâmplă cu cei respinși

Elevii din clasele primare, gimnaziale și liceale ar putea primi calificative de tip „admis” sau „respins” la disciplina Educație pentru viață, care va fi predată modular, după cum apare în…
Vezi articolul

Ministrul Educației, în scandalul burselor de merit: Dacă în România avem mai mult de jumătate elevi de top care merită burse de merit, înseamnă că nu avem nici o problemă cu sistemul de învățământ și stăm mai bine la acest capitol decât Marea Britanie, SUA. Meritul trebuie să fie într-un sens corect

„53 la sută dintre elevii României au luat într-un an atipic, cu un sistem de evaluare irelevant, note peste 8.50„, a explicat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la Antena 3. Sorin…
Vezi articolul

Elevii de la liceele tehnologice și școlile profesionale care participă la programe Erasmus+ primesc certificat de calificare profesională și supliment descriptiv în format Europass / Metodologia pentru recunoașterea studiilor, publicată în Monitorul Oficial

Elevii din învățământul preuniversitar tehnologic și tehnologic dual care participă la proiecte finanțate prin programele UE vor primi la finalul acestora un certificat de calificare profesională și suplimentul descriptiv al…
Vezi articolul