Studiu: 9 din 10 români vor să ofere o educație civică și activă copiilor lor

188 de vizualizări
Foto: pexels.com
9 din 10 români vor să ofere o educație civică și activă copiilor lor, potrivit unui studiu al Ashoka România despre atitudinea și percepția românilor despre rolul de ”creatori ai schimbării” în societate. Mai mult, studiul trage un semnal de alarmă privind categoria de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani, unde aproximativ 2 din 10 tineri au pierdut încrederea că mai pot deveni creatori ai schimbării.

Studiul, realizat de Ashoka România împreună cu agenția de studii IziData, a scos la iveală o atitudine optimistă în rândul românilor, 7 din 10 persoane considerându-se creatori ai schimbării. Perspectiva pentru viitor însumează 8 din 10 români care cred că pot deveni ei înșiși creatori ai schimbării.

Educație civică

În același timp, 1 din 10 tineri a pierdut speranța că mai poate deveni un creator al schimbării în societate. Acestea sunt modificările semnificative care au reieșit din studiul ce a avut ca scop reliefarea schimbărilor de percepție și atitudine, în comparație cu studiul realizat de Ashoka în 2018, prima cercetare de acest fel în România.

Studiul ne-a arătat că, indiferent de venituri sau categorii sociale, românii aleg să creadă că fiecare om și fiecare meserie poate avea o contribuție reală la schimbarea societății și la construirea unui viitor mai bun.”, a declarat Ana Murray, co-directoare Ashoka România.

Perspectiva pentru viitor

În proiecția în care românii s-au situat în proporție de 82% drept creatori ai schimbării, studiul a găsit și ceilalți doi pioni care ar putea juca un rol important în schimbarea societății: instituțiile statului (30%) și ONG-urile (22%). Biserica este singura care a înregistrat o creștere la nivel de încredere, câștigând 3 puncte procentuale în acest top: 21% versus 17% în 2018.

Factorii individuali are contribuie la atitudinea de creatori ai schimbării sunt autoeducația – 86%, educația primită acasă – 86% și nevoile prezente ale societății – 62%.

Încă o dată se confirmă ipoteza că oamenii își schimbă mai ușor comportamentele decât mentalitatea. Remarcăm în cercetările noastre de anul acesta numeroase modificări comportamentale generate de pandemie, iar asta ne arată că suntem peste așteptări de adaptabili. Însă, când vine vorba despre mentalități, rigiditatea și inerția descriu mai bine românii. M-am bucurat totuși să remarc și un efect pozitiv, datele din studiul realizat pentru Ashoka România arată că încă mai credem în puterea fiecăruia dintre noi de a schimba lucrurile. Există multă dorință de schimbare în România, iar cifrele din ultimii 2 ani indică și o predispoziție a noastră către acțiune”, a afirmat Silvia Luican, fondator al agenției de studii Izi Data.

Rezultatele studiului au mai arătat și că 1 din 10 români a pierdut speranța că mai poate deveni un creator al schimbării: doar 65% dintre români se văd în această ipostază, comparativ cu 74% câți erau în 2018.

Mai mult, studiul trage un semnal de alarmă privind categoria de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani, unde aproximativ 2 din 10 tineri au pierdut încrederea că mai pot deveni creatori ai schimbării. De asemenea, 1 din 10 tineri a renuțat la ideea de a-și crește copiii să devină creatori ai schimbării (88% comparativ cu 97% câți erau în 2018).

Despre studiu

Studiul a fost realizat de Izi Data, datele obținute fiind raportate în comparație cu un studiu comandat de Ashoka România în 2018, pe 1005 respondenți, reprezentativ național urban, autoadministrat online. Pentru studiul din 2020, s-a folosit metodologia Omnibus, chestionar online autoadministrat.

Publicul studiului a fost reprezentat de bărbați și femei, peste 17 ani, utilizatori de internet, pe un eșantion stratificat pe structura național urbană a României, 1024 respondenți. Toți respondenții studiului s-au încadrat în următoarele socio-demografice: 52% femei și 48% bărbați, cu vârste curpinse între 18-24 ani (24%), 25-34 ani (30%), 35-44 ani (26%), peste 44 de ani (20%).

51% dintre respondenți au educație medie, 40% au educație superioară și 5% educație inferioară. Dintre cei care au răspuns, 54% au copii, 46% nu au.

Ca situație financiară a publicului, 43% dintre respondenți înregistrează venituri între 1000-3000 de lei, 28% sub 1000 de lei, 20% peste 3000 de lei.

Foto: pexels.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Articolul care prevede alocarea de 15% din Bugetul general consolidat pentru Educație, echivalentul a 6% din PIB, nu se va aplica nici în 2025, potrivit unui draft de ordonanță de urgență – surse

Articolul 134 din legea învățământului preuniversitar 198/2023, car prevede că Educației primește o alocare bugetară anuală de 15% din Bugetul General Consolidat, nu se va aplica nici în 2025, potrivit…
Vezi articolul

Profesorul anonim: O reformă haotică între norme noi, posturi vechi și un calendar blocat în trecut. Se mimează consultarea publică în toiul verii, când profesorii sunt în concediu legal. Asta nu e reformă, e dispreț față de oameni

România anului 2025 se laudă cu reforme în educație, dar, în realitate, sistemul este prins într-un hățiș birocratic care sfidează logica și echitatea. După adoptarea Legii Bolojan pe 25 iulie,…
Vezi articolul

Programările pentru vaccinul AstraZeneca se deschid de miercuri pentru persoanele cu boli cronice și cele din activitățile esențiale, inclusiv profesorii. În 15 februarie începe vaccinarea în 180 de cabinete din toată țara / Distribuția centrelor

Programările pentru vaccinul AstraZeneca se deschid de miercuri pentru persoanele cu boli cronice și cele din activitățile esențiale, cu vârsta între 18 și 55 de ani, iar în 15 februarie…
Vezi articolul

Mai multe asociații de elevi și Federația Părinților și Aparținătorilor Legali critică ordinul de ministru care introduce pilotarea evaluării standardizate în acest final de an școlar: Vor fi aceste teste în concordanță cu programa școlară și sunt avizate de minister?

FePAL și mai multe asociații de elevi ridică un semn de întrebare privind introducerea evaluării standardizate la nivel de program pilot, chiar din acest final de an școlar, propusă printr-un…
Vezi articolul

PARADOX Una dintre priorităţile bugetare ale Ministerului Educaţiei este susţinerea manualelor Editurii Didactice şi Pedagogice, desi acelaşi minister a renunţat la manualele unice

În proiectul de Buget pe 2019, adoptat de Guvern, una dintre priorităţile Ministerului Educaţiei la capitolul învăţământ preuniversitar este „susţinerea Societăţii Editura Didactică şi Pedagogică S.A.”. Este apoi precizat şi…
Vezi articolul