Studiu IRES: Numărul elevilor fără acces sau cu acces limitat la laptop, tabletă, desktop e de peste 900.000, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea Ministerului Educației

8.170 de vizualizări
Studiu IRES
„32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar nu au acces individual exclusiv la un dispozitiv funcțional (desktop, laptop, tabletă), ceea ce face ca prezența elevilor la orele organizate online să fie parțială sau deloc. Ținând cont de numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar, anul școlar 2019-2020 (2.824.594), numărul efectiv al copiilor care nu au acces sau au acces limitat la un dispozitiv pentru a participa la educație online este de fapt de 903.870 elevi, de 3,6 ori mai mare decât evaluarea MEC”, avertizează Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în studiul lansat în această dimineață.

IRES a lansat vineri, 8 mai, a doua parte a cercetării cu privire la școala în stare de urgență. Datele făcute publice astăzi se referă la accesul copiilor din România la educația online, în contextul în care din 11 martie 2020 toate școlile din țară au fost închise pentru anul acesta școlar, din cauza pandemiei COVID-19.

Autorii cercetării explică faptul că datele colectate arată că „36% dintre familiile cu copii au doi sau mai mulți copii la școală, iar participarea la școala online se face adesea după un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toți elevii să participe la ore (clase diferite), ceea ce impune ca fiecare copil să aibă echipamentul lui, alocat pentru școala online. Din analiza datelor rezultă însă că doar 68% dintre copii au acest acces, ceea ce înseamnă că rămân pe dinafară un procent semnificativ, 32%, proporție substanțial mai mare decât procentul indicat de MEC de doar 9%”.

Foto: Studiu IRES

 

Principalele concluzii ale studiului IRES – Școala în stare de urgență, accesul copiilor școlari din România la educația online:
  • 32% dintre copiii înscriși în învățământul preuniversitar din România nu au acces individual la un dispozitiv dedicat funcțional (ex. laptop, tabletă, desktop) pentru școala online.
  • 12% dintre copiii din România nu au conexiune de internet suficient de puternică pentru a putea suporta derularea cursurilor online.
  • Peste un sfert dintre părinții care nu au un dispozitiv pentru fiecare copil pe care să îl poată utiliza pentru școala online nu ar plăti deloc ca să achiziționeze un astfel de echipament.
  • Doar două treimi dintre părinți au declarat că, pe perioada stării de urgență, au fost organizate zilnic lecții online cu copiii lor.
  • Doar jumătate dintre elevi au avut contact cu profesorii sau învățătorii pentru toate materiile, pe perioada stării de urgență.
  • Mai mult de un sfert dintre elevii din România și-au petrecut cel puțin 4 ore pe zi în perioada de stării de urgență făcând teme.
  • Puțin peste un sfert dintre părinții școlarilor consideră că, în această perioadă, copilul lor primește deloc/foarte puțin sau puțin sprijinul necesar de la cadrele didactice.
  • Aproape patru din zece părinți de elevi petrec împreună cu aceștia, în scopul sprijinirii lor cu activitățile de învățare trei ore sau mai mult pe durata unei zile.
Studiu IRES
Studiu IRES
Studiu IRES

Studiu IRES
Studiu IRES
Studiu IRES

 

Descarcă de aici, în forma .PDF, Raportul integral IRES – Școala în stare de urgență –
Accesul copiilor școlari din România la educație online. Studiu național, Aprilie 2020

 

Studiu IRES: Accesul elevil…

Metodologie:

Cercetarea pe bază de chestionar a fost derulată în perioada 27-30 aprilie 2020.

Volumul eșantionului, care a fost unul simplu aleatoriu, a fost de 1.319 respondenți, dintre care 1.060 părinți cu copii școlari (care au cel puțin un copil înscris la școală).

Culegerea datelor a fost realizată telefonic (CATI – Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un eșantion reprezentativ pentru familiile cu copii de vârstă școlară, înscriși în învățământul preuniversitar din România. Eroarea maximă tolerată este de ± 2,5%.

Studiul a fost realizat în colaborare cu Fundația Viață și Lumină și FEPAL – Federația Părinților și Aparținătorilor Legali, iar datele rezultate au fost analizate împreună cu experții celor două organizații și transpuse într-un policy paper pe care îl punem la dispoziția decidenților și tuturor celor interesați de politicile în domeniul educației din România.

Citește și:

 


2 comments
  1. La tara ai net amarat, daca ai noroc, doar orin gsm. E o varza de net. Trebuie fibra in toate satele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

România – cea mai ridicată rată NEET, a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu merg la școală, la nivel UE / Pe ultimele locuri din punct de vedere al participării tinerilor pe piața muncii și fruntașă la creșterea ratei șomajului între 2019 și 2024

România a înregistrat, în ultimii doi ani, cea mai ridicată rată a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață sau participă la programe de formare (NEET) la nivelul întregii…
Vezi articolul

Problema salarizării profesorilor, cauza unor proteste masive în plină reformă a educației – exemplu pentru „democrația ca formă fără fond” din România, într-un raport privind starea democrației în 2023 / Alte teme criticate la capitolul Educație: lipsa de transparență, datele cu caracter personal

Greva de anul trecut a profesorilor, chiar în perioada adoptării noilor legi ale educației, este dată drept dovadă a „democrației ca formă fără fond” în România, sub actuala guvernare, într-un…
Vezi articolul

Ce este iliberalismul? Președintele Asociației Profesorilor de Istorie, Mihai Manea: Este o ideologie care cultivă teme false, exagerate, ideea că „poporul își ia soarta în mâini”. Un președinte extremist ar îndrepta România către iliberalism, care este un pericol

Un președinte extremist ar însemna sfârșitul democrației și ar îndrepta România către iliberalism, care este un pericol, a avertizat pentru Edupedu.ro profesorul Mihai Manea. Contactat de Edupedu.ro după ce primul…
Vezi articolul

ANALIZĂ Finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, prevăzută de proiectele adoptate ale noilor legi Deca-Iohannis, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului

“Parlamentul României nu are de gând ca, peste șase luni, să voteze, atunci când se va discuta legea bugetului de stat, acordarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educație”,…
Vezi articolul