VIDEO „Tinerii se implică în acțiuni de voluntariat și semnează petiții, dar nu înțeleg simțul civic”, spune cercetătorul IRES, Antonio Amuza. El recomandă îmbunătățirea curriculei, tinerii să vadă ce înseamnă „cu adevărat implicarea civică” – studiu

Studiul „Provocările tinerilor din România. Analiză şi recomandări” al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) indică faptul că deși tinerii se implică în acțiuni de voluntariat și semnează petiții, „nu există un nivel de înțelegere foarte bună a civismului, la nivelul tinerilor, lucrurile nu s-au schimbat pe această zonă de dezvoltare educațională, în afară de semnarea unor petiții și acțiuni de voluntariat”, spune sociologul Antonio Amuza, cercetător IRES. „Dacă avem o problemă, primul lucru pe care îl facem nu este să semnalăm și apoi să ne implicăm, ci mai degrabă suntem observatori, pasivi, ori asta cumva ne deconectează de la acea relație cu statul de tine”, explică sociologul.

Studiul a fost făcut pro bono, în beneficiul organizației Societatea Academică Română și a investigat atitudinile, comportamentele și percepțiile tinerilor cu privire la mai multe aspecte ale vieții lor. Cu o marjă de eroare de ± 3,4%, studiul este „puternic reprezentativ” pentru categoria vizată.
Studiul a fost prezentat de Constantin-Alexandru Manda, coordonator la Societatea Academică din România şi sociologul Antonio Amuza, cercetător în cadrul IRES.

„Există acel nivel de implicare. Tinerii spun că prin implicare pot aduce schimbări în bine în comunitatea din care provin într-o proporție covârșitoare peste 90 la sută știu că dacă te implici există și efecte pozitive. Totuși, ei sesizează faptul că există un nivel de corupție destul de ridicat. Este un enunț acolo: în anumite contexte este de dorit să trăim într-o dictatură, în detrimentul democrației. Sunt destul de multe voci care spun asta: 38% și 18%. Asta nu înseamnă că tinerii români vor o dictatură, ci vorbește de nevoia lor de meritocrație: practic îmi doresc o dictatură ca să mă asigur că e respectată echitatea pe care o caut în toate domeniile”, explică Amuza Antonio.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 82% dintre respondenți spun că ar participa, arată studiul. „Acesta este un procent foarte ridicat și vă pot spune asta ca sociolog că, de fiecare dată când sondăm asta în ultimii 5-10-15 ani, vedem niște procente foarte mici”, spune sociologul Amuza Antonio.

„Iată că tinerii sunt dornici, înțeleg că votul lor poate să schimbe ceva. Din păcate, nu înțeleg neapărat ce înseamnă această acțiune și implicare civică ca dovadă că, în afară de semnarea unei petiții și câteva activități de voluntariat sunt foarte puține acțiuni pe care ei le corelează cumva cu implicarea civică. Ceea ce-mi spune că nu există un nivel de înțelegere foarte bună a civismului, nu există o educație civică, așa cum ne-am dori sau poate o împărtășim cu toții astăzi aici. Lucrurile nu s-au schimbat pe aceasta zonă de dezvoltare educațională. Se poate îmbunătăți ceva în sens de curriculă, de practică, de a arăta oamenilor ce înseamnă cu adevărat implicarea civică și aici cred că avem un rol de schimbare cu toții”, spune sociologul IRES.

„Un procent destul de ridicat dintre respondenți, 31% spun că nu interesează, alți 31% spun că nu am avut timp când a venit vorba despre aceste forme de implicare civică. Ce-mi spune asta? (…) Acea lipsă de igiena civică, nu înțelegem cu adevărat ce avem de făcut, asta e o problema în care cu toții avem ceva de schimbat. Și în sensul creșterii notorietății conștientizării problemelor și mai departe dar și mai departe în construcția unor politici publice care să-i sprijine în luarea deciziilor.

I-am întrebat dacă au făcut o cerere scrisă către o instituție publică prin care să solicitați. Există un procent semnificativ 28 % respectiv 21%, dar care este totuși foarte mic, în sensul că nu este majoritar. Deci, dacă avem o problemă, primul lucru pe care îl facem nu este să semnalăm și apoi să ne implicăm, ci mai degrabă suntem observatori, pasivi, ori asta cumva ne deconectează de la acea relație cu statul de tine. Suntem niște tineri care nu sunt conectați la rolurile civice pe care le avem și asta poate fi îmbunătățit.

S-a vorbit în România despre introducerea dreptului la vot de la 16 ani, i-am întrebat în ce măsură sunt de acord cu această măsură. Din păcate doar 42 de tineri au spus că sunt de acord. Depinde cum privim pentru că în același timp 42% poate să fie un proces destul de generos și să exprime și vocea tinerilor de peste 20-25 de ani, care odată ajunși în acel punct al vieții, se gândesc că nu au avut suficient de mare discernământ încât se poată vota la vârsta aceea”, mai explică sociologul Antonio Amuza.