Subraportarea Covid-19 în România: Centrul britanic de modelare matematică a bolilor infecțioase estimează că doar 9-17% din totalul cazurilor simptomatice de coronavirus ar fi confirmate și raportate / Plus: Cifre la nivel global

46.262 de vizualizări
Estimarile CMMID privind subraportarea cazurilor de Covid-19 / Sursa: cmmid.github.io/
În România ar fi confirmate și raportate între 8,9% și 17% dintre cazurile simptomatice de infecții cu noul coronavirus, potrivit unor estimări actualizate făcute de un grup de epidemiologi britanici. Aceștia încearcă să evalueze nivelul de subraportare al cazurilor simptomatice la nivel global, printr-un studiu care se derulează continuu de peste 10 zile, dar care nu a fost verificat, încă, de experți în domeniu.

Estimările, inițiate pe 22 martie și care sunt actualizate zilnic, sunt efectuate de Centrul de Modelare Matematică a Bolilor Infecțioase (CMMID) din Marea Britanie și sunt publicate pe platforma Github. CMMID, care face parte din London School of Hygiene&Tropical Medicine, este format din epidemiologi, matematicieni, economiști, statisticieni și clinicieni.

Scopul cercetării este să stabilească nivelul de subraportare al cazurilor de COVID-19 în multe țări din lume, folosind numărul de decese anunțate oficial, raportat la numărul de cazuri confirmate anunțate în fiecare țară și corectând rezultatele în funcție de timpul care trece între momentul confirmării cazului și deces. Autorii arată – între altele, prin acest articol din The Guardian – că estimările de acest fel, inclusiv ale CMMID, sunt brute și dependente de cifrele oficiale care, în multe cazuri, prezintă probleme.

Datele oferite de analiză suferă modificări substanțiale, în funcție de informațiile oficiale raportate de autorități cu privire la numărul de infecții și de decese asociate Covid-19. Astfel, acum 2 zile, studiul CMMID estima pentru România că între 11% și 42% dintre cazurile simptomatice ar fi fost raportate, dar estimările se bazau pe un număr mic de decese (sub 15, puțin peste pragul minim de 10 decese la nivel național luat în considerare de analiza citată) și doar câteva sute de infecții raportate, cifre care erau deja mult depășite în acel moment.

Actualele estimări cu privire la România (între 8,9 și 17% dintre totalul real al de cazuri simptomatice ar fi raportate) sunt aferente zilei de 1 aprilie și se bazează pe valori mai apropiate de numărul actual anunțat de autorități: estimarea are în vedere un număr de referință de 69 de decese și 2.245 de cazuri confirmate.

Conform analizei, nivelul de subraportare a cazurilor simptomatice de Covid-19 din România, la 1 aprilie, ar fi similar cu cel din Iran, Brazilia și alte țări sud-americane, Serbia sau Ungaria.

Pentru țările lovite puternic de epidemie, cifrele sunt extrem de mici:

  • Italia: doar 5,1-6,5% dintre cazuri simptomatice ar fi raportate
  • Spania: doar 4,7-6,1% dintre cazuri
  • Franța: doar 6-7,9% dintre cazuri
  • SUA: doar 14-19% dintre cazuri
  • Marea Britanie: doar 4,6%-6,2% dintre cazuri

Procente foarte mici, de sub 20%, sunt estimate și pentru țări ca India, Mexic, Olanda, Suedia, Turcia sau Ucraina.

Pe de altă parte, țări ca Germania, Austria sau Finlanda s-ar apropia 50%. Iar în Asia, în timp ce pentru China este estimată o rată de raportare de 29-38%, în Coreea de Sud, țară cu testări masive în rândul populației, estimarea indică o rată de raportare de 53-90%.

  • Raportare totală (100%) este estimată, pe baza cifrelor oficiale, în Australia, Israel și Norvegia.

De notat că analiza apare în contextul în care în țările lumii nu există date statistice la nivelul întregii populații, care să dea o imagine despre proporțiile reale ale epidemiei, iar astfel de cercetări încearcă să suplinească lipsa unor cercetări directe, bazate pe testări extinse și aleatorii în rândul populației.

Le Figaro scria, în februarie, că numeroase instituții științifice internaționale, laboratoare și reviste științifice au cerut să fie lăsate deoparte procedurile obișnuite aplicate înainte de publicarea articolelor științifice, pentru a facilita accesul la noi cercetări. Printre aceste proceduri se numără și verificarea studiilor de către experți în domeniul respectiv.

  • Acest lucru este valabil și pentru studiul CMMID, un studiu realizat „în timp real” și care precizează de la bun început că, încă, nu a fost verificat de experți în domeniu.


6 comments
  1. cercetatorii britanici au relevat fara echivoc ca barbatii urati saraci si prosti nu au succes la femei.
    ma, plecati cu statistica asta … ce cauta manipulatorii din rusia la 80 la suta si romania la 10%, care nu face teste rapide, care au eficienta de 20%

  2. Suna ca un fel de „backtracking statistics”:
    Pornind de la mortalitate (procent si numar cazuri), calculezi 100% (nr cazuri infectati).

    Ma intreb daca studiul ia in calcul si suprasaturarea spitalelor, care cresc mortalitatea.

    De exemplu mortaliatatea = 1% cu asistenta medicala, dar daca 5% sunt bolnavi gravi si nu au locuri in spitale, atunci mortaliatatea devine 5%.

    Daca se mai includ si numarul suplimentar de decese cauzate de alte boli/accidente in combinatie cu lipsa asistentei medicale, mortalitatea poate sa creasca la 10%, chiar daca acestia nu sunt neaparat infectati cu coronavirus.

  3. deci italia are 5 % din cazuri asta insemna ca 20 si ceva de milioane de italieni sunt infectati ? Deci la ei deja au imunitate de turma. Cred ca cercetatorii britanici au uitat sa si verifice numerele cu realitatea

    1. Nu stiu cum ai ajuns tu la 2 mil. Dintr-un calcul simplu rezulta 2.25 milioane maxim. Verificam si noi metodele de calcul inainte sa scriem prostii?

    2. Le incurcati…
      Azi, 3 aprilie 2020, ora 09.35, ora GMT, Italia raporteaza un numar de 115.242 de cazuri, asta inseamna ca, daca luam de bun ce zic oamenii astia in articol, numarul real de persoane infectate e de 2.304.840, la o populatie totala de 60 000 000, adica ochiometric, ca nu mai stau sa calculez exact, undeva pe la 2.5% din totalul populatiei.
      Imunitatea de turma apare la 60-70% populatie infectata, deci…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: O diferențiere în sensul în care se permite școlilor private să desfășoare cursuri e un tratament diferențiat nejustificat. Adică o discriminare

„O diferențiere între stat și privat în sensul în care se permite școlilor private de a desfășura școala este un tratament diferențiat nejustificat. Adică o discriminare”, a declarat pentru Edupedu.ro…
Vezi articolul

ANALIZĂ Procentul mediilor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 a ajuns pentru prima dată peste nivelul dinaintea introducerii camerelor de luat vederi în sălile de examen / Cîmpeanu: Subiectele au fost extrem de bine formulate

Peste 82% dintre elevii care au susțiunut Evaluarea Națională în 2022 au luat medii peste 5, a anunțat ministrul Educației joi, într-o conferință de presă. Este cel mai mare procent…
Vezi articolul

2024 – ultimul an de mandat Iohannis, proclamat „Anul Educației” după un 2023 marcat de greve stopate cu promisiuni nerespectate și noi legi aplicate improvizat, cu reforme amânate / Se împlinește deceniul de când Iohannis a pus educația pe primul loc în „România lucrului bine făcut”

Anul 2023 ar fi trebuit să fie „anul educației” în România, cu noi legi pentru întreg sistemul de învățământ, adoptate după aproape un deceniu de planificare, dar și cu cea…
Vezi articolul

Dacă 2 milioane de copii văd “Albă ca zăpada”, un film făcut de Hollywood, 2 milioane de copii vor avea aceeași imagine. Dacă o vor citi, vor fi 2 milioane de oameni cu viziuni diferite. Diferența între a te lăsa îndoctrinat de Hollywood și a citi și a lăsa mintea să zburde – Matei Vișniec, interviu pentru Cultura la Dubă

Matei Vișniec este astăzi unul dintre cei mai importanți dramaturgi ai lumii, iar piesele sale sunt jucate în teatre din zeci de țări și la cele mai mari festivaluri. Președintele…
Vezi articolul

Universitatea parlamentară Valahia: La Târgoviște rectorul, președintele senatului universitar, cel puțin un vicepreședinte și un fost decan influent vor candida în alegerile legislative, toți pe listele PSD

Controlul politic asupra unor instituții de învățământ superior din România, consfințit de legile Deca-Iohannis, se distinge cel mai bine în actualul moment electoral prin situația de la Universitatea Valahia din…
Vezi articolul