Tabloul dezastrului din învățământul superior: România – pe ultimele locuri din Europa la numărul de tineri cu studii superioare, rata de înscriere la universitate, personal academic – Raport Bologna 2020

România se află pe ultimul loc în Europa când vine vorba despre procentul persoanelor cu studii superioare în categoria 25-34 de ani, pentru care-și propusese o creștere substanțială până în 2020, potrivit unui nou raport dat publicității săptămâna aceasta. Documentul arată că țara se află, în același timp, printre ultimele din Europa din punct de vedere al persoanelor cu studii superioare pe celelalte categorii de vârstă, în pofida unor creșteri semnificative în ultimul deceniu și jumătate. În plus, se numără printre ultimele state europene la capitole precum rata de înscriere a tinerilor în învățământul superior, în timp ce numărul de instituții de învățământ superior și cel al angajaților din mediul academic au înregistrat scăderi în ultimele două decenii, marcate de dezvoltare la nivel european.

• Constatările rezultă din analiza „Spațiul European al Învățământului Superior în 2020 – Raport de Implementare a Procesului Bologna)„, dat publicității cu ocazia Conferinței Ministeriale de la Roma, desfășurată joi.

Astfel, pe categoria de vârstă 25-34 de ani, procentul de persoane cu studii superioare a crescut de la 13,5% în 2005 la 24,9% în 2018, dar România se află în continuare pe ultimul loc în Europa. Pentru anul acesta, în Strategia 2020, țara își propusese o țintă de 26,7% (30-34 de ani). În 2018, pe celelalte categorii de vârstă România atinsese, la acest capitol, scoruri de 22,7% (35-44 de ani), 13,8% (45-54 de ani), 9,4% (55-64 de ani).

România figurează cu una dintre cele mai slabe rate de înscriere în învățământul superior, în rândul populației de 18-34 de ani, cu o creștere foarte mică între 2000 și 2017. Mai precis, dacă această rată era de 7,1% acum 20 de ani, ea a ajuns la 11,9% acum 3 ani. România se clasează astfel în pluton cu Ungaria, Kazahstan, Macedonia de Nord, Muntenegru și Slovacia, la polul opus, cu rate de peste 20%, aflându-se Turcia, Grecia, Danemarca, Olanda, Spania, Finlanda. Media Spațiului European al Învățământului Superior era de 16,4% în 2017.

În același perioadă, numărul personalului academic a crescut în majoritatea țărilor europene, în unele chiar s-a dublat sau triplat (vezi cazurile Maltei, Sloveniei, Norvegiei, între alții). România se numără printre țările unde s-a înregistrat o scădere a personalului academic – de 1,3% între 2000 și 2017.

Tot în ultimele două decenii, perioadă marcată și de numeroase nereguli și abuzuri în sistemul universitar, mai ales în sectorul privat, aflat în plină formare, numărul instituțiilor de învățământ superior a scăzut chiar abrupt – de la 124 în 1999-2000 la 88 în 2018-2019. Scăderea este un fenomen care s-a simțit într-un grup minoritar de 15 țări din Europa, fiind marcantă în unele țări foste sovietice, în timp ce în țări precum Germania, Franța sau Italia numărul instituțiilor de învățământ superior a crescut semnificativ în același interval.

• Scăderea este semnificativă, având în vedere raportarea la numărul de locuitori: în 2017, România se afla pe poziția a 5-a din coadă, în rândul țărilor analizate în raportul citat, din punct de vedere al numărului de instituții de învățământ superior – anume 5 – per milion de locuitori. 

Iar raportul marchează o stagnare pe termen lung a cheltuielilor cu educația superioară în România, unde în 2016 era alocat același procent din PIB ca în 2000 – 0,7%. În marile piețe educaționale din Vestul Europei, procentul fie a crescut (Olanda, Marea Britanie, Germania), fie a stagnat la un nivel superior, de peste 1% (Franța).

Citește raportul complet

Photo 51624298 © Lightpoet – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.