Tăierea burselor pentru elevii cu rezultate la olimpiadele naționale și internaționale ar fi „o greșeală enormă”, iar elevii care performează trebuie încurajați, avertizează Cosmin Mălureanu, CEO al companiei de software educațional Ascendia, în contextul măsurilor anunțate în programul de guvernare Bolojan.
Antreprenorul subliniază că educația este subfinanțată în România și că, deși premierea elevilor performanți trebuie menținută, sistemul burselor pe bază de medii generale, în prezent cele de merit și de reziliență, ar trebui regândit, pentru că „încurajează notarea fără bază reală”, precizează Mălureanu pentru Economedia.ro.
„Acest lucru se vede în procentele de note mari de la testările naționale, care diferă de cele din școli, fiind semnificativ mai mici”.
„Tăierea burselor pentru locuri fruntașe la olimpiadele naționale și internaționale, precum și la concursurile sportive naționale organizate de federațiile sportive naționale sau internaționale ar fi o greșeală enormă. Educația și sportul mereu au fost mult prea puțin finanțate, iar copiii care performează, fără dubiu, trebuie încurajați! Separat, trebuie regândit fundamental sistemul burselor pentru mediile școlare, care doar încurajează notarea fără bază reală. Acest lucru se vede în procentele de note mari de la testările naționale, care diferă de cele din școli, fiind semnificativ mai mici”, explică antreprenorul.
- Context. Ministrul Educației a anunțat că vor fi două categorii de burse pentru elevi: burse de merit, cu condiția unei medii minime de 9, pentru cel mult 15% dintr-o clasă, și burse sociale. Asta înseamnă că bursele de excelență olimpică I (pentru elevii olimpici internațional) și tip II (olimpici național), bursele de reziliență, tehnologice și pentru mamele minore ar urma să dispară din anul școlar următor.
- Bugetul pentru bursele elevilor a ajuns în 2025 la o valoare record de 6,4 miliarde de lei, adică 1,2 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât bugetul Cercetării, care este de 2.1 miliarde de lei. Conform planului de guvernare, propus de premierul desemnat Ilie Bolojan, bugetul pentru bursele elevilor trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin legea 198/2023 a unor angajamente nesustenabile.
În ceea ce privește măsurile din planul de guvernare Bolojan, CEO-ul companiei de software educațional salută direcția de reducere a risipei banului public, dar atrage atenția asupra dezechilibrului dintre cerințele fiscale clare impuse mediului privat, cum ar fi dublarea impozitului pe dividende de la 8% la 16%, și lipsa unor angajamente concrete privind reducerea cheltuielilor de stat. „Planul conține în principal obiective calitative, în timp ce mediului privat i se cer eforturi cuantificabile imediat”, a declarat acesta.
Cosmin Mălureanu a subliniat că o reformă reală trebuie să vizeze o țintă clară de creștere a colectării veniturilor fiscale, precum TVA și contribuțiile sociale, pentru a atinge media UE de 40%, față de 27% în prezent. „Probabil doar această eficientizare ar genera suficient de mult cât să ajungem pe excedent bugetar”, a mai afirmat el pentru Economedia.ro.
În privința reducerii cheltuielilor publice, antreprenorul consideră că utilizarea de soluții e-learning pentru instruirea angajaților de stat ar reduce costurile și ar aduce transparență în procesul de formare. „«Turismul de instruire» va fi înlocuit cu instruiri clare, cu trasabilitate directă și costuri mai mici”, subliniază Mălureanu.
În final, acesta face apel la stabilirea de obiective măsurabile și transparente privind eficientizarea aparatului de stat, alături de creșterea gradului de colectare fiscală, pentru ca planul de guvernare să nu rămână doar la nivel declarativ.