Teoria relativităţii în poeziile lui Eminescu? Explicațiile cercetătorului Cristian Presură, lansate la 170 de ani de la nașterea poetului

8.980 de vizualizări
„Ştiaţi că în poeziile lui Eminescu se găsesc indicii ale teoriei relativităţii? Că sunt sugestii ale unor concepte din mecanica cuantică? Că manuscrisele lui Eminescu conţin celebra formulă a lui Einstein E=mc2, cu zeci de ani înainte ca ea să fie descoperită?” Așa își începe cercetătorul Cristian Presură vloggul dedicat lui Mihai Eminescu și publicat astăzi, 15 ianuarie, la 170 de ani de la nașterea poetului.

Cristian Presură explică pe înțelesul tuturor apariția în poeziile lui Eminescu a unor indicii ale teoriei relativităţii, cu zeci de ani înaintea descoperirilor făcute de Einstein:

Cunoscutul fizician spune, în explicația video publicată astăzi pe vlogg-ul său – Fizica cu Cristian Presură: „Mulţi cred că teoria lui Einstein se regăseşte în poezia eminesciană ‘La Steaua’.

La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Frumos, adevărat şi simplu. Totuşi, îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar versurile de mai sus nu au legătură cu relativitatea lui Einstein, ci doar cu viteza finită a luminii. Aceasta, însă, era cunoscută şi măsurată cu 150 de ani înaintea lui Eminescu, de fizicianul danez Ole Romer”.

Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, considerat de criticii literari drept cel mai important poet din literatura română. Opera sa poetică a fost influenţată de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, dar şi de teoriile semnate de Arthur Schopenhauer, de Immanuel Kant ori de Hegel, scrie Agerpres, într-un documentar dedicat poetului.

Primul său poem a fost publicat pe când avea 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena, apoi la Berlin. A fost membru activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, la doar 39 de ani, la Bucureşti.

 


4 comments
  1. Anticiparea teoriei relativității, adică dilatarea timpului este evidentă nu în poeziile lui Eminescu, ci în basmul ”Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”. cules de Petre Ispirescu din popor. Făt-Frumos s-a dus pe tărâmul celălalt, a stat câteva zile și când s-a întors, nimic din ce lăsase nu mai exista, totul era în ruină, pentru că trecuseră pe pământ sute de ani. Când moartea i-a dat o palmă, pe loc Făt Frumos s-a transformat în cernușă. Aici putem într-adevăr să vedem un licăr din ceea ce mai târziu va fi ”Teoria relativității”

  2. Voi ati innebunit ?!?…Ce legatura are titlul si sinopsis-ul cu ce baiguiti voi in aticol ???
    Pentru tampenii din astea exista Click, Cancan..etc.
    Sa va fie rusine !

  3. Liceanul e impresionat de ediţia Perpessicius, de truda eminesciană pentru versuri lirice. De cosmogonie, Kant, termodinamica lui Julius Robert Mayer… Guvernul ar trebui să verifice cum e-n UE şi să facă accesibile elevului român, din ţară şi diasporă, cărţile de literatură şi istorie scanate deja pentru Biblioteca Digitală a Bucureştiului, dispărută de pe net.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Băieții români părăsesc casa părintească în medie la vârsta de 30 de ani, iar fetele – la 25 de ani / România – țara cu cei mai mulți tineri care trăiesc în gospodării supraaglomerate – Eurostat

Tinerii români părăsesc casa părintească la o vârstă mai înaintată decât media europeană – în medie, la 27,7 ani, dar vârsta este considerabil mai ridicată în cazul persoanelor de sex…
Vezi articolul

Afacerea grădiniței mutate de Primăria Sector 4 la marginea orașului: Sume uriașe plătite pe chirie, amenajare și avizul ISU pentru doar șase luni de funcționare, părinții reclamă că o mașină de pompieri nu poate ajunge la imobil

Mutarea timp de șase luni de către Primăria Sector 4 a Grădiniţei „Înşir-te mărgărite” într-un ansamblu rezidenţial de la marginea Bucureștiului ridică noi semne de întrebare. Informațiile publice arată că…
Vezi articolul

Teodor-Florin Cilan, până acum prorector, a obținut la limită voturile necesare pentru a deveni rector la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, în turul 2 / Alegerile au fost reluate după ce fostul rector Ramona Lile, reales în decembrie, nu a fost confirmat în funcție, în urma unei decizii de plagiat

Conferențiarul Teodor-Florin Cilan a obținut, miercuri, voturile necesare pentru a fi ales rector al Universității „Aurel Vlaicu” (UAV) din Arad, într-un al doilea tur de scrutin, după ce, în primul…
Vezi articolul