Trebuie să nu corelăm examenul de bacalaureat viitor cu ceea ce se dă acum pentru disciplina Matematică, pentru Limba și literatura română, spune Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum: Nu vom mai avea la o probă, sper, un elev care dă un examen dintr-un studiu de 4 ore pe săptămână al unei discipline, iar alt elev dă dintr-o tematică a unui an de studiu

Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum în cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC), a declarat că „trebuie să nu corelăm examenul de bacalaureat viitor cu programele și cu ceea ce se dă acum pentru disciplina Matematică, pentru disciplina Limba și literatura română”. Aceasta mai spune că programele de examen vor fi „mult mai calibrate”.

• Declarațiile au fost făcute la o dezbatere privind viitoarele planuri-cadru pentru învățământul liceal, eveniment organizat de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ miercuri, 5 martie, la Colegiul Național „Sf. Sava“.

• Prima promoție de clasa a IX-a care va urma noile planuri-cadru va intra în anul școlar 2026-2027, dacă proiectul mereg conform planificării, a spus secretarul de stat în Ministerul Educației Bogdan Cristescu. Asta ar însemna că prima generație ar da noul BAC în anul școlar 2029-2030.

„Trebuie să nu corelăm examenul de bacalaureat viitor cu programele și cu ceea ce se dă acum pentru disciplina Matematică, pentru disciplina Limba și literatura română. Evident că toate vor fi, în consecință, adaptate, astfel încât să am programe de examen, derivate din programele școlare, mult mai calibrate”, a precizat Gabriel Vrînceanu.

Reprezentantul Ministerului Educației a menționat că probele de la noul examen de bacalaureat trebuie calibrate, astfel încât „să asigur o egalitate de șansă”. Acesta a explicat că speră ca la o probă să nu mai fie un elev care „dă un examen dintr-un studiu de 4 ore pe săptămână al unei discipline, iar alt elev dă dintr-o tematică a unui an de studiu”.

„Atât timp cât un rezultat la examenul național de bacalaureat este o medie și această medie e identică, în sensul importanței sale ca utilizare în viitor, la o admitere la facultate, da, întreabă dacă are examenul și ce medie are, da, atunci înseamnă că și probele respective – de exemplu, proba E: sunt diverse discipline care se dau la proba E – trebuie calitate astfel încât să asigur o egalitate de șansă. În sensul că nu vom mai avea, sper, la o probă un elev care dă un examen dintr-un studiu de 4 ore pe săptămână al unei discipline, iar alt elev dă dintr-o tematică a unui an de studiu. Chiar rezultatele nu-s echivalente, dar lucrurile acestea vor fi calibrate.”

Gabriel Vrînceanu a mai declarat că va fi un ordin de ministru care stabilește lista completă a disciplinelor pentru fiecare tip de bacalaureat:

„De altfel, tot legea prevede că la începutul ciclului de învățământ, deci moment în care prima generație optează pentru clasa a IX-a, va fi și un ordin de ministru în care este stabilită lista completă a disciplinelor pentru fiecare tip de bacalaureat. Dar discuțiile le vom avea preliminare, în sensul că, la momentul în care planurile-cadru vor fi aduse la o formă care să fie aprobate, vom avea perspectiva pentru fiecare dintre filiere, profiluri, specializări, după caz, calificări profesionale, în privința tipului de bacalaureat.”

Informații de context

Secretarul de stat Bogdan Cristescu a spus, în cadrul ultimei dezbateri în format fizic pe planurile-cadru de la liceu, că încă avem un examen de bacalaureat care seamănă extrem de mult cu cel din 1995:

„Realitatea este că noi, din 1995, am făcut doar două schimbări ale planurilor-cadru, și acelea minore, în 2001 și în 2009, și, deși am avut o lege a educației votată, aplicată, încă avem un examen de bacalaureat care seamănă extrem de mult cu cel din 1995″ – Bogdan Cristescu

Recent, secretarul de stat Florian Lixandru a declarat că programele de Bacalaureat pe noile planuri-cadru de liceu vor fi elaborate la disciplinele din trunchiul comun și curriculum de specialitate.

„Ne dorim 36 de săptămâni de școală pentru toți elevii, indiferent de filieră. Totodată, aceste planuri-cadru vin cu un trunchi comun pentru toate filierele. Până acum, existau diferențe între învățământul tehnologic, teoretic și vocațional. (…) Practic programele de bacalaureat vor fi elaborate din aceste discipline care alcătuiesc trunchiul comun și curriculum de specialitate și programele aferente”, a precizat Lixandru la Canal 33.

Cum va arăta bacalaureatul pentru elevii care învață pe noile planuri-cadru

Elevii care intră clasa a IX-a în septembrie 2026 vor avea și un bacalaureat nou, diferit față de cel din prezent care se organizează conform legii educației din 1995. Formula bacalaureatului din Legea Deca-Iohannis păstrează în mari proporții propunerile din dezbaterile publice pe marginea noilor legi din vara anului 2022, când ministru al Educației era Sorin Cîmpeanu.

• Amintim că religia a fost impusă ca disciplină opțională la Bacalaureat pentru elevii de la profilul uman, la proba specifică a profilului sau specializării, prin două amendamente adoptate de Comisia de învățământ în proiectul legii educației, în aprilie 2023.

Acest nou Bacalaureat este cel care conține, conform legii, pe scurt:

• probă orală la limba română
• probă orală la limba maternă
• două probe de competențe la limbi străine (se susțin pe parcursul anului școlar, nu la final)
• probă de competențe digitale (se susține pe parcursul anului școlar, nu la final)
• examen scris la limba română, cu mențiunea că este diferențiat pentru elevii de la specializarea filologie – profil uman față de elevii de la celelalte specializări
• examen scris la limba română
• examen scris la limba maternă
• examen scris la limba română pentru absolvenții de liceu care au avut predare în limba lor maternă
• două probe scrise la discipline specifice specializării (exemplu pentru elevii de la filologie: Istorie și la alegere o disciplină dintre Geografie Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie)
• o probă scrisă la o disciplină complementară pentru a certifica cunoștințe de bază (exemplu pentru elevii de la filologie: la alegere dintre Matematică, Fizică, Chimie, Biologie) – se susține pe parcursul anului școlar, nu la final

Iată ce prevede legea educației 198/2023 la articolul 248:

„(5) Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026”.

Iată pe larg cum va arăta noul Bacalaureat (sursa):

„Secţiunea a 3-a Examenul național de bacalaureat

Articolul 102

(1) Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă și, după caz, certificatul de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educațional, care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, pe piața muncii.

(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvență, respectiv clasa a XIII-a de liceu – frecvență redusă, respectiv seral, pot susține examenul național de bacalaureat, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.

(3) Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior.

(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/ calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;

e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;

f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;

g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;

h) proba D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorități naționale în unități de învățământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile și specializările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;

j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.

(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:

a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;

b) pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;

c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;

d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;

f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.

(6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:

a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;

b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;

c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.

(7) Lista disciplinelor și a programelor de examene se stabilește prin ordin al ministrului educației și se dă publicității la începutul ciclului de învățământ.

(8) Elevii surzi și/sau hipoacuzici au dreptul de a susține examenul național de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi și/sau hipoacuzici se stabilește prin ordin al ministrului educației.

Articolul 103

(1) Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au susținut proba A01, A02, respectiv F și au obținut calificativul admis;

b) au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) și au obținut la proba B cel puțin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă susținut, iar la proba C au obținut cel puțin nivelul „mediu“;

c) au susținut, după caz, proba A1, A2 sau A3 prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);

d) au susținut, după caz, proba D prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);

e) au susținut proba E, prevăzută la art. 102 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;

f) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la A1, A2, A3, D și E, cel puțin egală cu 6.

(2) În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.

(3) Absolvenților de liceu care au susținut probele B și C prevăzute la art. 102 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise și orale prevăzute la art. 102 alin. (4).

(4) În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la probele care au fost promovate în sesiunea/sesiunile anterioară(e).

(5) În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza și o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educației.

(7) Candidații pot susține probele din cadrul examenului național de bacalaureat fără taxă, de cel mult 3 ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

(8) Probele B, C și F prevăzute la art. 102 alin. (4) se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.

(9) Probele orale A01, respectiv A02 și probele scrise A, respectiv D și E, prevăzute la art. 102 alin. (4), se susțin după încheierea cursurilor, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.

(10) În situația în care absolvenții studiilor liceale nu au susținut/nu au promovat examenul național de bacalaureat, aceștia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităților de învățământ liceal, precum și la nivelul instituțiilor de învățământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanțare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului național de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educației, se desfășoară potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.

(11) Promovarea examenului de bacalaureat conferă titularilor nivelul de calificare 4”.

Citește și:

Daniel David: Trebuie să regândim disciplinele de la liceu și legătura lor cu bacalaureatul

Dezvoltăm instrumente de monitorizare a curriculumului, spune Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației: Încă avem un examen de bacalaureat care seamănă extrem de mult cu cel din 1995 

Secretarul de stat Florian Lixandru: Programele de Bacalaureat pe noile planuri-cadru de liceu vor fi elaborate la disciplinele din trunchiul comun și curriculum de specialitate

Elevii care vor susține Bacalaureatul pe noile planuri-cadru de liceu vor primi la examen materia parcursă la ore, spune Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum / El a răspuns astfel unei eleve care a pus problema numărului redus de ore de română la profil tehnologic, în ani terminali