UBB lansează o „platformă” de susținere pentru științele umaniste în mediul academic, componentă „pusă într-un con de umbră de științele dedicate naturii și tehnologiei”

[jp_post_view]
Foto: captură UBB
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a lansat Platforma Umanistă, creată în contextul în care „ştiinţele umaniste (socioumane), adică ştiinţele care se ocupă de cunoaşterea omului şi a binelui public, sunt puse într-un con de umbră de ştiinţele dedicate naturii/tehnologiei”, scrie UBB într-un comunicat de presă.
  • Sinteza analizei care stă la baza platformei umaniste lansate de UBB poate fi consultată aici.

Platforma Umanistă a fost creată de UBB în contextul în care „rolul ştiinţelor umaniste este tot mai diminuat în contextul puternicei evoluţii tehnologice”, scrie în comunicatul de presă.

„Știinţele care se ocupă de cunoaşterea omului şi a binelui public, sunt puse într-un con de umbră de ştiinţele dedicate naturii/tehnologiei. Acest lucru este confirmat de subfinanţare, de reducerea ponderii acestora în curriculum universitar (şi preuniversitar) şi de criteriile utilizate în rankingurile universităţilor (care adesea ignoră rezultatele ştiinţelor socioumane: ex. se accentuează rolul articolelor în raport cu cel al cărţilor)”.

Potrivit iniţiatorilor platformei Umaniste, diminuarea rolului ştiinţelor umaniste în contextul puternicei evoluţii tehnologice poate avea implicaţii „nefaste”, precum:

        – O cunoaştere deficitară a omului şi a binelui public, cu consecinţe asupra bunăstării acestuia, dezvoltării armonioase a societăţii, inclusiv asupra protejării identităţilor colective şi naţionale şi a patrimoniilor culturale.


        – Riscul formării de specialişti fără un orizont cultural adecvat (cu excepţia situaţiei în care aceasta este o preocupare personală), cu consecinţe asupra utilizării potenţialului profesional, a dezvoltării continue şi a existenţei unui mindset (auto)reflexiv, constructiv şi colaborativ, nu rigid şi conflictual.


        – Dezvoltarea de tehnologii care pun la risc omul şi societatea. Spre exemplu, accesul diferenţiat la tehnologie poate genera discriminare, inegalităţi, dezechilibre democratice, iar revoluţiile industriale/tehnologice fără o dimensiune umanistă implică riscuri la nivelul societăţii, inclusiv al naturii (vezi schimbările climatice).


        – Reducerea rolului activ al universităţii – prin diminuarea atitudinilor reflexive şi autoreflexive – în dinamica şi dezvoltarea societăţii.

        Printre măsurile propuse de iniţiatorii Platformei Umaniste se regăsesc:

        – Finanţarea adecvată a disciplinelor socioumane.

        – Accentuarea rolului propedeutic al acestora în formarea tuturor specialiştilor”.

Rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, spune că: „o universitate umanistă este o universitate mai activă la nivel social, care problematizează şi formulează paradigmele societăţii şi noile direcţii ale civilizaţiei umane, având în centrul omul şi bunăstarea acestuia. Pornind de la această Platformă Umanistă mă aştept la dezbateri şi discuţii privind atât finanţarea zonei umaniste, crearea cursurilor umaniste transversale –  pe care UBB a început deja să le implementeze cu resurse proprii, dar e timpul ca ele să fie susţinute la nivel de sistem – şi asumarea componentei socioumane în demersurile tehnologice, cât şi găsirea unor soluţii referitoare la bunăstarea omului şi dezvoltarea armonioasă a societăţii în contextul revoluţiilor industriale/tehnologice, inclusiv protejarea identităţilor colective şi naţionale şi a patrimoniilor culturale”, afirmă rectorul UBB.

Comunicatul de presă integral al UBB privind lansarea platformei Umaniste


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Consiliul Rectorilor

Expert militar: “Cu siguranță că domnul Bode personal nu a citit niciodată această teză de doctorat”, de nivelul “unui referat școlar, din anii de mijloc de liceu” / Emilia Șercan: “Aparent, teza a fost scrisă de două persoane diferite” – Teza de doctorat a ministrului de Interne, despre care jurnalista a scris că are peste 18% conținut plagiat, criticată și din punct de vedere al calității

Emilia Șercan, jurnalista care a semnat ancheta potrivit căreia ministrul de Interne, Lucian Bode, a plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat, precum și analistul militar Hari Bucur-Marcu,…
Vezi articolul

„Amenințările imediate” la sănătatea copiilor identificate de OMS: schimbările climatice, mâncarea nesănătoasă, publicitatea la țigări electronice. „Nicio țară nu își protejează viitorul” / Pe ce loc e România

Schimbările climatice, emisiile de dioxid de carbon, mâncarea nesănătoasă, publicitatea la alcool, țigări electronice și tutun sunt principalele „amenințări imediate” la sănătatea copiilor de pretutindeni și nicio țară nu își…
Vezi articolul

Profesorul Liviu Drăghici: Dacă lipsesc de la oră, elevii mei pierd un punct și pot să-l câștige din altă parte, dacă citesc o carte, de exemplu. Dacă lipsesc eu, ei primesc un punct / Mi se pare normal ca regulile să se aplice și pentru ei și pentru mine

Profesorul Liviu Drăghici susține că respectul și disciplina elevilor se cultivă prin exemplul personal al profesorului, de aceea elevii primesc un punct în cazul în care se întâmplă ca el…
Vezi articolul