UBB lansează o „platformă” de susținere pentru științele umaniste în mediul academic, componentă „pusă într-un con de umbră de științele dedicate naturii și tehnologiei”

2.514 vizualizări
Foto: captură UBB
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a lansat Platforma Umanistă, creată în contextul în care „ştiinţele umaniste (socioumane), adică ştiinţele care se ocupă de cunoaşterea omului şi a binelui public, sunt puse într-un con de umbră de ştiinţele dedicate naturii/tehnologiei”, scrie UBB într-un comunicat de presă.
  • Sinteza analizei care stă la baza platformei umaniste lansate de UBB poate fi consultată aici.

Platforma Umanistă a fost creată de UBB în contextul în care „rolul ştiinţelor umaniste este tot mai diminuat în contextul puternicei evoluţii tehnologice”, scrie în comunicatul de presă.

„Știinţele care se ocupă de cunoaşterea omului şi a binelui public, sunt puse într-un con de umbră de ştiinţele dedicate naturii/tehnologiei. Acest lucru este confirmat de subfinanţare, de reducerea ponderii acestora în curriculum universitar (şi preuniversitar) şi de criteriile utilizate în rankingurile universităţilor (care adesea ignoră rezultatele ştiinţelor socioumane: ex. se accentuează rolul articolelor în raport cu cel al cărţilor)”.

Potrivit iniţiatorilor platformei Umaniste, diminuarea rolului ştiinţelor umaniste în contextul puternicei evoluţii tehnologice poate avea implicaţii „nefaste”, precum:

        – O cunoaştere deficitară a omului şi a binelui public, cu consecinţe asupra bunăstării acestuia, dezvoltării armonioase a societăţii, inclusiv asupra protejării identităţilor colective şi naţionale şi a patrimoniilor culturale.


        – Riscul formării de specialişti fără un orizont cultural adecvat (cu excepţia situaţiei în care aceasta este o preocupare personală), cu consecinţe asupra utilizării potenţialului profesional, a dezvoltării continue şi a existenţei unui mindset (auto)reflexiv, constructiv şi colaborativ, nu rigid şi conflictual.


        – Dezvoltarea de tehnologii care pun la risc omul şi societatea. Spre exemplu, accesul diferenţiat la tehnologie poate genera discriminare, inegalităţi, dezechilibre democratice, iar revoluţiile industriale/tehnologice fără o dimensiune umanistă implică riscuri la nivelul societăţii, inclusiv al naturii (vezi schimbările climatice).


        – Reducerea rolului activ al universităţii – prin diminuarea atitudinilor reflexive şi autoreflexive – în dinamica şi dezvoltarea societăţii.

        Printre măsurile propuse de iniţiatorii Platformei Umaniste se regăsesc:

        – Finanţarea adecvată a disciplinelor socioumane.

        – Accentuarea rolului propedeutic al acestora în formarea tuturor specialiştilor”.

Rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, spune că: „o universitate umanistă este o universitate mai activă la nivel social, care problematizează şi formulează paradigmele societăţii şi noile direcţii ale civilizaţiei umane, având în centrul omul şi bunăstarea acestuia. Pornind de la această Platformă Umanistă mă aştept la dezbateri şi discuţii privind atât finanţarea zonei umaniste, crearea cursurilor umaniste transversale –  pe care UBB a început deja să le implementeze cu resurse proprii, dar e timpul ca ele să fie susţinute la nivel de sistem – şi asumarea componentei socioumane în demersurile tehnologice, cât şi găsirea unor soluţii referitoare la bunăstarea omului şi dezvoltarea armonioasă a societăţii în contextul revoluţiilor industriale/tehnologice, inclusiv protejarea identităţilor colective şi naţionale şi a patrimoniilor culturale”, afirmă rectorul UBB.

Comunicatul de presă integral al UBB privind lansarea platformei Umaniste


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Educației, despre impactul măsurilor din Legea Bolojan în educație, de doar 0,02% din PIB pe 2025, prezentat de Consiliul Fiscal și analizat și de Romanian Economic Monitor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: Datele sunt reale, dar trebuie interpretate corect. Noi, practic, nu mai cerem 2 miliarde și am salvat 400 de milioane. În total 2.400.000 lei – este o sumă mare

„Este o interpretare greșită. Datele sunt reale, trebuie interpretate corect”, a spus ministrul Educației la Radio România Iași, întrebat joi, 11 septembrie, despre analiza Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultății…
Vezi articolul

Prezență „din burtă” pentru elevii incluși într-un program „A doua șansă” și ore bifate în fals: Trei profesoare dintr-o comună din Brăila, trimise în judecată după ce ar fi obținut pe nedrept peste 47.000 de lei din fonduri europene și naționale

Trei cadre didactice de la o școală din comuna Tufești, din județul Brăila, au fost trimise în judecată pentru infracțiuni cu fonduri europene și fonduri naționale, prin care și-ar fi…
Vezi articolul

Evaluarea elevilor din clasele primare. Copiii nu vor fi comparați – scrisoare metodică pentru învățători. Comparațiile se vor referi la rezultatele precedente şi cele actuale ale elevului

În cadrul evaluărilor de la clasele primare, copiii nu vor fi comparați, după cum se arată în scrisoarea metodică a Inspectoratului Școlar Județean Buzău pentru învățători. Comparațiile se vor referi…
Vezi articolul

Elevii mai au o săptămână în care se pot înscrie în Boardul Copiilor din România, anunță UNICEF. Elevă: Am avut ocazia să reprezint comunitatea la evenimente importante, să lucrez cu tineri din România și din alte țări, să mă maturizez

UNICEF a anunțat începerea înscrierilor pentru copii de 12-17 ani pentru Boardul Copiilor din România, care se reînnoiește la începutul acestui an. Noii membri, care vor fi aleși în urma…
Vezi articolul

Sergiu Jiduc, specialist de mediu cu un master of science la Imperial College London, despre propunerea Ministerului Educației de eliminare a Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a: Este o șansă ratată și ar avea consecințe pe termen lung, nu doar asupra educației

Specialistul în științele mediului Sergiu Jiduc, i-a adresat o scrisoare ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, consultată de Edupedu.ro, în care critică propunerile pentru planurile-cadru de liceu care presupun și…
Vezi articolul

Există trei ani de școală diferență între bogați și săraci, între București și Giurgiu, între rural și urban. Asta este foarte îngrijorător! – Alina Sava, expert în educație al Băncii Mondiale: Următorul program va fi unul de remedial de Matematică pentru clasele V-VIII

Decalajele majore din sistemul educațional românesc, dintre mediul rural și urban, dintre „bogați și săraci” și abandonul școlar ridicat, în special în zonele defavorizate sunt cele mai mari probleme pe…
Vezi articolul