Un curriculum “de secol 21”. Rețeta galeză pentru reforma predării, așa încât la elevi să ajungă “lucrurile care contează”

2.109 vizualizări
Foto: 71522913 © Dreamstime.com
Țara Galilor este în curs de adoptare a unui nou curriculum pentru învățământul preuniversitar, bazat pe un filon central pe care fiecare școală construiește după propriile nevoi. Acesta are drept scop să contribuie la un plan mai amplu de reformă masivă a învățământului. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OECD), care a oferit consultanță guvernului galez în elaborarea reformei, apreciază că proiectul, dacă va reuși, va rezona cu ceea ce s-a întâmplat în locuri precum Estonia, Finlanda sau alte țări și teritorii care s-au aflat în vârful clasamentului PISA 2018, în care Țara Galilor a avut un scor sub medie. De ce are nevoie Țara Galilor de reformă și ce spune planul acestei națiuni?
  • OECD notează, separat, că guvernul galez și-a actualizat strategia de implementare a noului curriculum sub impactul pandemiei, folosind investițiile și măsurile de sprijin pentru școli, luate în actuala stare de criză – de la tehnologie și conectivitatea școlilor, la resursele pentru profesori – pentru a finaliza introducerea noului curriculum în septembrie 2022.
Referința PISA: Deși mult peste România, galezii nu stăteau deloc bine

OECD îl descrie într-un amplu raport dat recent publicității, pe marginea discuțiilor avute cu autoritățile de la Cardiff. În document, actualul sistem de învățământ și curriculumul folosit sunt descrise drept depășite și incapabile să garanteze o calitate a experienței de învățare în linie cu nevoile actuale și de viitor, ale studenților și ale pieței muncii. 

Țara Galilor este pe ultimul loc între națiunile Regatului Unit, din punct de vedere al prestației la PISA 2018, cu 487 de puncte. Ultimele teste PISA au marcat o apropiere a scorului galez față de media OECD, dar organizația notează că aceasta s-a datorat și scăderii mediei OECD în general.

  • Comparativ cu România (428 de puncte), scorul este, totuși, mult mai mare. 

Diverse studii arătau, totodată, că în această națiune:

  • exista un grad pronunțat de inechitate, din punctul de vedere al performanței elevilor
  • exista percepția generală că modul de predare și evaluare nu mai reflectă realitatea
  • curriculumul actual e considerat prea strict, limitând posibilitățile profesorilor de a adapta predarea la nevoile elevilor
  • evaluările erau considerate mai mult o activitate contabilă.
Ce spune planul de transformare a curriculumului

Curriculumul este reformat în linie cu o serie de alte schimbări în sistemul de învățământ galez, ce include evaluarea elevilor, accentul pe bunăstare, pe îmbunătățirea actului de predare și echitate. 

Reforma definește 4 mari obiective-cheie concentrate pe evoluția elevilor așa încât aceștia să devină: capabili, ambițioși, dornici să învețe pe parcursul vieții; întreprinzători, creativi, gata să se implice activ; cetățeni informați, cu respect față de valorile etice; indivizi sănătoși, încrezători. 

Pentru fiecare dintre aceste obiective sunt definite „lucrurile care contează”, ce descriu marile idei ale învățării, anume lucrurile esențiale pe care elevii trebuie să le învețe. Predarea se depărtează de modelul materiilor stricte și se apropie de abordarea cuprinzătoare, în care sunt definite șase „zone de învățare și experiență”, care se combină între ele, în actul predării, în funcție de trei competențe-cheie: alfabetizarea, competențele de calcul și competențele digitale.

Sunt avute în vizor patru competențe „integrale”:

  • creativitatea și inovarea
  • gândirea critică și capacitatea de rezolvare a problemelor
  • eficiența personală,
  • planificarea și organizarea.

Cele șase zone de învățare, cu câte un exemplu de „lucru care contează” pentru fiecare:

  • Artele expresive: „explorarea artelor expresive este esențială pentru dezvoltarea abilităților artistice și a cunoștințelor, îi ajută pe elevi să devină indivizi curioși și creativi”
  • Sănătate și bunăstare: „Dezvoltarea sănătății fizice și a bunăstării are beneficii pe viață”.
  • Științe umaniste: „Întrebările, explorarea și investigația inspiră curiozitate despre lume, despre trecut, prezent și viitor”
  • Limbă, alfabetizare și comunicare: „Exprimarea sinelui prin diverse limbi este un element-cheie pentru comunicare”
  • Matematică și capacitate de calcul: „Sistemul numeric este folosit pentru a reprezenta și compara relații între numere și cantități”
  • Știință și tehnologie: „Curiozitatea, căutarea unor răspunsuri sunt esențiale pentru înțelegerea și prezicerea unor fenomene”.

Reforma curriculară prevede ca Țara Galilor să aibă un trunchi curricular format din elemente esențiale de învățare, dar mare parte din curriculum să fie decis la nivel local, de școală, în funcție de nevoile elevilor și ale comunității. Schimbările la nivel de școală ar trebuie să țină cont și de obiectivele guvernului de a crește nivelul de echitate, pe baza promisiuni unui acces egal pentru toți copiii, inclusiv cei cu nevoi speciale, la o educație echilibrată, de înaltă calitate.

Provocări în adoptarea noului curriculum în Țara Galilor

Pe baza colaborării cu autoritățile din Cardiff, OECD marchează, în raportul său, câteva provocări pentru planul de reformă. Printre acestea:

  • În teritoriu există un acord de principiu pentru viziunea autorităților, dar e nevoie ca acesta să se transforme într-un sprijin real
  • trebuie să fie abordată complet diferit și evaluarea învățării
  • e nevoie de un echilibru între elementele centrale și cele locale ale curriculumului, mai ales că unitățile de învățământ nu au experiența elaborării unui curriculum propriu, chiar dacă știu mai bine nevoile elevilor.
  • Totul depinde de capacitatea profesorilor și școlilor de a se adapta efectiv la noua structură.
  • E nevoie de acțiuni multe și punctuale pentru ca sistemul de învățământ să se asigure că, în noul cadru, principiul echității va fi cu adevărat respectat. Aceasta determină și greutăți în stabilirea unui calendar și a resurselor necesare pentru școli, așa încât acestea să se poată adapta.

Raportul OECD pe tema reformei curriculare din Țara Galilor poate fi consultat în întregime aici

Citește și:

Cazul “straniu” al școlii online care a entuziasmat o comunitate. Predarea creativă, accesul la tehnologie și adaptarea la un nou curriculum- lecția unei municipalități din Norvegia

Daniel David, rector UBB: Avem o arhitectură comunistoidă a mediului academic / Învățământul preuniversitar să se orienteze pe redefinirea curriculumului și a metodelor de predare și evaluare a elevilor

Photo 71522913 © Monkey Business ImagesDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Radiografia carierei de profesor în țara analfabetismului funcțional: cadrele didactice din România sunt, statistic, cel mai puțin stresate din Europa, au o dorință „unică” de a munci în străinătate și evită excesul în propria formare profesională – raport Eurydice

Profesorii din România manifestă cel mai scăzut nivel de stres din Europa, iar când sunt stresați, motivele țin de munca administrativă și răspunderea pentru rezultatele elevilor. Dar cu munca administrativă…
Vezi articolul

VIDEO Profesoara Carmen Mușat, despre respingerea lui Mircea Cărtărescu în rândurile Academiei Române: Un deserviciu adus „chiar culturii române” / Ce s-a întâmplat în Academie „este semnificativ pentru ceea ce se petrece astăzi în întreaga societate. Și anume: nu vocea specialiștilor contează”

Respingerea candidaturii scriitorului Mircea Cărtărescu pentru un loc în Academia Română a generat critici dure din partea unor personalități din mediul academic și literar. Profesoara și criticul literar Carmen Mușat…
Vezi articolul

Folosirea datelor științifice pentru decizii va fi considerată o competență cheie la următoarea evaluare PISA în domeniul științelor / În cazul schimbărilor climatice, cei mai mulți elevi români participanți la PISA 2018 se simțeau incapabili să facă ceva – OECD

Următoarea evaluare PISA pe teme științifice, programată în 2025, va considera cercetarea, evaluarea și folosirea informației științifice în luarea deciziilor drept o competență-cheie pentru elevi, arată directorul departamentului pentru Educație…
Vezi articolul