Un profesor bun nu este niciodată profesorul care îi lasă de capul lor pe liceeni, pentru că, de fapt, nu-și asumă nicio responsabilitate. Elevii știu asta, simt asta, spune cercetătoarea Adela Țăranu

Ce înseamnă să fii un elev bun, în viziunea profesorilor, dar și a elevilor? Cum văd elevii profesorul ideal? „Profesorul bun se adaptează elevilor, în ciuda timpului limitat, este deschis, empatic, dar și foarte exigent, spun elevii, care înțeleg că profesorii sunt mereu presați, alergați. Un profesor bun nu este niciodată profesorul care îi lasă de capul lor, pentru că, de fapt, nu-și asumă nicio responsabilitate. Elevii știu asta, simt asta”, a declarat intr-un interviu pentru Edupedu.ro profesoara Adela Țăranu, una dintre coordonatoarele studiului Liceeni din România. Implicarea și autonomia liceenilor.

• În contextul dezbaterilor publice despre proiectul planurilor-cadru de liceu, am discutat cu Adela Țăranu despre flexibilizarea curriculumului, anumite critici publice legate de autonomia elevilor și de alegerile lor, că elevii nu știu să aleagă, nu știu ce să aleagă, vor alege doar ce este mai ușor, dar și despre ce înseamnă un elev bun din perspectiva profesorilor și a elevilor. –  Interviul integral acordat de Adela Țăranu, cercetătoare a Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație

În studiul realizat de Institutul de Științe ale Educației s-au analizat percepțiile elevilor și ale profesorilor despre ce înseamnă un «elev bun» și cum văd ei profesorul ideal. Rezultatele arată că există puncte comune, dar și diferențe semnificative între modul în care elevii se autodefinesc și idealul promovat de profesori. 

„Principala diferență constă în rigoarea, exigența, standardul înalt pe care profesorul îl așteaptă de la elev. Ceea ce este foarte bine, pentru că profesorii care au așteptări reduse în legătură cu elevii transmit indirect mesajul: «Nu am încredere că tu ai putea să faci asta. Nu am încredere în reușita ta.» Iar acest lucru nu este benefic în procesul de învățare”, spune Adela Țăranu.

Profesorul bun, din perspectiva elevilor, este cel care:

• Trezește curiozitatea și explică clar materia;
• Verifică înțelegerea și oferă sprijin suplimentar;
• Abordează teme relevante pentru viața reală;
• Are abilități excelente de comunicare;
• Îmbină rigoarea academică cu empatia și sprijinul emoțional.

Elevul bun, din perspectiva liceanului, este cel care are inteligența de a se orienta în mediul școlar și de a-și doza efortul în funcție de cerințe

Adela Țăranu: „Elevii sunt foarte echilibrați atunci când se descriu. Ei au grijă să nu se supraestimeze, dar nici să nu creeze așteptări foarte mari de la ceilalți, ca să nu fie nevoiți să se chinuie foarte tare.

Așa că, se autodefinesc drept buni atunci când reușesc să gestioneze echilibrat relația dintre interes, motivație, efort și rezultat.

Cu alte cuvinte, când îi interesează să obțină ceva – o bursă, aprecierea colegilor, stima de sine, o relație bună cu un profesor sau recunoașterea în domeniul în care sunt foarte buni, atunci depun efort atât cât consideră necesar și încearcă să obțină rezultatul dorit.

Un alt aspect important este că, atunci când sunt conștienți că o anumită disciplină nu îi interesează sau nu o consideră relevantă, se consideră buni dacă reușesc să obțină rezultate bune fără un efort susținut.

De asemenea, sunt buni dacă reușesc să se adapteze diferitelor provocări care apar pe parcursul școlii.

Practic, elevul bun este cel care are inteligența de a se orienta în mediul școlar și de a-și doza efortul în funcție de cerințe.”

Profilul ideal al elevului, în viziunea profesorilor

Adela Țăranu: „În viziunea profesorilor, există un profil ideal al elevului: acesta este sârguincios, perseverent, matur intelectual, reflexiv, preocupat de strategii de metacogniție, conștient de propria sa transformare intelectuală și responsabil pentru propria formare.

Acesta este, de fapt, idealul adultului pe care profesorii doresc să îl formeze, ceea ce este foarte bine, pentru că profesorii care au așteptări reduse în legătură cu elevii transmit indirect mesajul: «Nu am încredere că tu ai putea să faci asta. Nu am încredere în reușita ta.» Iar acest lucru nu este benefic în procesul de învățare.

O provocare pentru profesori: A te întâlni cu realitatea acestei generații și a nu o percepe corect înseamnă, de fapt, că nu reușești să stabilești contactul cu elevii din fața ta. Și asta este grav

Adela Țăranu: „Depinde cum te poziționezi față de acest ideal. Dacă rămâi în zona misiunii tale pedagogice, educaționale și atitudinea ta este în acest sens, dacă ești cu adevărat interesat de cel din fața ta, este foarte în regulă să îl privești ca pe o persoană care poate fi responsabilă, care poate depune efort și care este capabilă de asta.

Studiile noastre arată că cei mai mulți profesori sunt conștienți de schimbările acestei generații și de nevoile elevilor. Este adevărat că se confruntă cu dificultăți, dar realizează acest lucru și își doresc să facă schimbări. Unii dintre profesori își doresc ca elevii să manifeste bunăvoință și o minimă inițiativă. Ei înțeleg că a fi prezent, a avea o inițiativă, a fi cât de cât curios sau binevoitor în legătură cu experiența pe care ți-o propune profesorul sunt aspecte esențiale.

Cei mai mulți profesori sunt moderați. A te întâlni cu realitatea acestei generații și a nu o percepe corect înseamnă, de fapt, că nu reușești să stabilești contactul cu elevii din fața ta. Și asta este grav.

Un profesor bun nu este niciodată profesorul care îi lasă de capul lor, pentru că, de fapt, nu-și asumă nicio responsabilitate. Elevii știu asta, simt asta.

Ce fel de profesori apreciază elevii?

Adela Țăranu: „Profesorul bun este disponibil să se adapteze elevilor, în ciuda timpului limitat – deci, ei înțeleg că profesorii nu au timp, că sunt mereu presați, alergați.

Elevii povestesc aceste lucruri din experiența lor. Nu au un ideal de profesor luat din literatură sau din altă parte, pentru că nu au trăit încă perioada adultă ca să se poată raporta la altceva.

Idealul lor este un profesor care trezește curiozitatea, verifică neînțelegerile și oferă explicații suplimentare, atunci când este necesar, abordează teme relevante pentru viața reală a elevilor, este un bun comunicator, îmbină exigența cu bunăvoința, deschiderea și tandrețea.”

Elevii îi respectă pe profesorii care își fac treaba, la care simt responsabilitate și care îi respectă la rândul lor în această relație.

Acest aspect este foarte important. Elevii, când întâlnesc profesori care au această disponibilitate, care fac echilibrul între exigență și sprijinul emoțional, între promovarea autonomiei și ghidajul pedagogic în momentele importante, simt că sunt respectați și luați în considerare.

Profesorii spun că, atunci când lasă lucrurile prea libere, când pierd controlul asupra procesului și nu le dau sarcini clare elevilor, observă că aceștia se derutează și tind să abandoneze învățarea.

Elevii au profesori preferați. În studiul nostru, în discuții, s-a văzut foarte clar că atunci când vorbeau despre un profesor pe care îl apreciază, îl consideră deschis, empatic, dar și foarte exigent, cu criterii foarte clare, era foarte admirat.

Elevii îi respectă pe profesorii care le oferă lucruri care nu-i plictisesc, prin metodele și strategiile pe care le folosesc.”

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

INTERVIU Cercetătoarea în științele educației Adela Țăranu: Liceenii spun toți că vor să facă alegeri. Școala este responsabilă ca oferta să fie de calitate, profesorul să-și facă treaba. Nu e în puterea elevului să aleagă ce este cel mai simplu și se face ușor, pentru că n-ar trebui să vină genul acesta de ofertă pe care noi să o desconsiderăm