Un sfert din tinerii francezi care muncesc sunt nemulțumiți de orientarea profesională primită în școală, dublu față de elevi și studenți – studiu / Fetele acuză o lipsă de sprijin din partea taților și a profesorilor

Rata cumulată de insatisfacție față de orientarea profesională și informațiile primite pentru alegerea studiilor crește odată cu vârsta: de la 13% în rândul elevilor și studenților, la 25% în rândul tinerilor francezi activi, cu vârste între 25 și 30 de ani, potrivit unui studiu pe 6.000 de respondenți, publicat de Institutul Montaigne în aprilie 2025, semnalat inițial de publicația Le Monde. Raportul evidențiază un fenomen de deziluzie progresivă și un sistem de orientare care accentuează inegalitățile în loc să le corecteze.

Cifrele arată o tendință clară: pe măsură ce tinerii înaintează în viața profesională, crește și nemulțumirea lor față de orientarea primită. Dacă doar 13% dintre elevii și studenții de 16–22 de ani se declară nemulțumiți, proporția urcă la 21% în rândul tinerilor activi aflați la început de carieră (19–22 ani) și atinge 25% pentru cei aflați deja în câmpul muncii de câțiva ani (25–30 ani).

• Studiul relevă că această nemulțumire vine în principal dintr-un decalaj între așteptările inițiale ale tinerilor și realitatea dură a pieței muncii. Confruntarea cu locuri de muncă slab plătite, subcalificate sau nesatisfăcătoare profesional adâncește percepția unui eșec sistemic în ghidarea educațională.

38% dintre respondenți spun că nu au primit suficiente informații nici despre opțiunile de studiu, nici despre cele profesionale. Mai grav, 1 din 5 tineri este complet nemulțumit și de orientarea primită, și de informațiile accesibile la momentul luării deciziilor privind traseul educațional.

Diferențele sunt vizibile și între sexe: femeile se declară semnificativ mai nemulțumite decât bărbații, acuzând lipsa de sprijin atât din partea părinților (în special al tatălui), cât și din partea profesorilor. În multe cazuri, acestea ajung să se informeze singure, în lipsa unui sistem de sprijin eficient.

Elevii din filierele profesionale sunt inițial mulțumiți, dar dezamăgiți după angajare

Deși elevii din liceele profesionale se declară cei mai mulțumiți în timpul studiilor (66% satisfacție generală), lucrurile se schimbă drastic după intrarea în câmpul muncii. Dintre absolvenții de BTS și IUT (studii de scurtă durată, cu stagii de practică – n. red.) din domenii de servicii, doar 47% își mențin satisfacția față de orientare, iar 20% sunt complet nemulțumiți.

Paradoxal, cei din domenii tehnice sau de producție par mai bine orientați: 64% dintre aceștia se declară satisfăcuți, inclusiv în ceea ce privește informațiile primite. Studiul sugerează că orientarea profesională din timpul liceului este adesea percepută de tineri ca o „sancțiune” mai degrabă decât o alegere, iar impactul psihologic al acestei percepții persistă.

Parcoursup: stresant, dar nu respins

Platforma de admitere în învățământul superior Parcoursup este folosită de 80% dintre tineri, dar generează un nivel ridicat de stres: 77% spun că i-a afectat negativ emoțional, indiferent dacă au fost sau nu acceptați la programul dorit. Totuși, doar 21% susțin eliminarea platformei. Majoritatea (70%) cer reforme – mai multă transparență, informare clară și sprijin pentru candidații respinși.

Deși mama este menționată cel mai des ca sprijin (71% dintre tineri), instituțiile de orientare oficiale sunt cele care, atunci când sunt implicate, oferă cel mai mare „plus” de satisfacție: +27 puncte procentuale pentru cei ajutați de profesori, +26 pentru cei susținuți de consilieri școlari și +20 pentru cei care au apelat la centre de informare precum CIO sau CIDJ (centrele de informare în orientare, circa 600 în toată Franța – n. red.).

• Cu toate acestea, doar o minoritate accesează aceste resurse, mai scrie în raport. Tinerii din medii defavorizate sau cu diplome profesionale scurte (CAP, BEP) sunt cei mai slab sprijiniți de instituții. Iar ajutorul familial nu poate compensa această lipsă, în special în cazul fetelor și al copiilor de muncitori sau părinți inactivi.

Studiul trage un semnal de alarmă: ajutorul pentru orientare nu doar că nu compensează inegalitățile sociale, ci riscă să le accentueze. Absolvenții de filiere generale sau de învățământ superior primesc mai mult sprijin, au acces mai bun la informații și, în final, se declară mai mulțumiți. La polul opus, tinerii din filiere tehnice sau cu familii cu venituri mici sunt cei mai vulnerabili și mai nemulțumiți de parcursul lor.

Raportul Institutului Montaigne arată, la capitolul orientare școlară și profesională, că rata de insatisfacție care crește semnificativ odată cu experiența profesională și sistemul actual de orientare pare mai degrabă să dezamăgească decât să ghideze. Iar dacă sprijinul instituțional funcționează, accesul la el rămâne profund inegal.

DOCUMENT DESCARCĂ Studiul „Tinerii și munca: aspirații și deziluzii la 16-30 de ani”:

Ce spune studiul despre orientarea politică a tinerilor

Același raport citat arată o polarizare politică puternică în rândul tinerilor activi profesional din Franța, cu o preferință mai accentuată pentru extrema dreaptă decât pentru extrema stângă – o tendință considerată surprinzătoare în contextul social actual.

Mai exact, studiul evidențiază că o jumătate dintre aceștia nu se regăsesc în nicio opțiune politică. Cealaltă jumătate este împărțită între două extreme: 33% declară afinitate cu formațiuni precum Rassemblement National și Reconquête!, iar 25% susțin partide precum La France Insoumise sau Lutte Ouvrière.

• Conform unui grafic publicat de Le Monde, pe baza studiului, arată că printre categoriile socio-profesionale, lucrătorii manuali (ouvriers) și angajații (employés) sunt cei mai atrași de extrema dreaptă (26%, respectiv 21%), în timp ce simpatizanții stângii radicale sunt mai prezenți în rândul independenților și angajaților (15%). Tinerii fără profesie declarată sunt cei mai puțin angajați politic.

Un rezultat considerat „inedit” de autorii studiului este că simpatizanții extremei drepte declară un nivel de satisfacție personală mai ridicat decât cei ai stângii radicale. Aceștia sunt adesea absolvenți de studii profesionale scurte, angajați în muncă fizică și afirmă că se simt bine integrați în societate. Spre deosebire, cei apropiați de stânga radicală provin frecvent din domeniile științelor sociale sau umaniste, sunt mai afectați de precaritate economică și psihologică, și au adesea părinți născuți în afara Franței.

Foto: © Andrii Yalanskyi – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.