Un sistem care poate prezice cutremurele cu cel puţin patru ore înainte ca acestea să se întâmple este testat de către Universitatea Politehnică din Bucureşti împreună cu o companie israeliană, a declarat pentru Agerrpres Mihnea Costoiu, rectorul instituţiei de învăţământ superior.
„Proiectul presupune un parteneriat între compania Ionoterra şi Universitatea Politehnica din Bucureşti şi presupune studiul ionosferei pe un algoritm de calcul astfel încât să putem depista cutremurele cu minimum patru ore. Deşi colegii noştri vorbesc de mai mult de patru ore – de opt ore, de 12 ore – eu spun patru ore pentru că, după calculele noastre, varianta cea mai bună sau cu predicţia cea mai mare este de patru ore în acest moment. Până în această perioadă noi am validat datele, universitatea a validat datele şi continuăm să validăm datele. Suntem în perioada de validare şi de testare a sistemului. Este vorba despre date colectate după studierea Turciei şi, respectiv, a Greciei. Au fost anul trecut (colectate) aceste date. Testările s-au făcut în Turcia şi Grecia”, a declarat Costoiu.
În patru ore se pot goli școlile
“Ce se poate face în patru ore? Colegii noştri din companie spun opt ore sau 12 ore. Noi am făcut calcule şi am văzut că patru ore este varianta cu rezultatele cele mai bune. Ce facem în patru ore? Putem să oprim reactorul de la Cernavodă, putem goli barajele, vorbim de spitale, de şcoli, de oameni care sunt pe masa de operaţie, vorbim de o serie întreagă de lucruri. Ce înseamnă patru ore ? Toţi oamenii pe străzi, străzile blocate, metroul blocat. Patru ore pare un timp foarte îndelungat însă nu este nici pe departe atât de îndelungat”, mai spune Costoiu.
Potrivit acestuia, anul viitor vor fi instalate sisteme de supraveghere pe aproximativ 2000 de km în România cu epicentru în zona Vrancea. Interviul integral poate fi citit pe Agerpres.
Foto: Facebook/ Mihnea Costoiu
C.I.
Ștefan Lefter
1 comment
Costoiule, nu tu ar trebui sa te afli in treaba vorbind despre asta, ci oamenii care au lucrat..tu esti un simplu DGA, care ma indoiesc ca stie diferenta dintre valoare medie si deviatie standard.
Calafat mai lipseste sa se bage-n vorba, si uite asa cu notorietatea de cascaval. Asa se construieste.
Revenind insa, care sint articolele in care a participat UPB-ul in acest proiect? Care este valoarea lor adaugata ? Ce au facut ei ?
https://ionoterra.com/assets/docs/Ionoterra-Presentation.pdf