Un studiu despre degradarea terenurilor arabile din lume, coordonat de Universitatea din București, a fost publicat în „Environmental Research” și pe o platformă a Comisiei Europene

[jp_post_view]
Foto: © Dreamstime.com
Un grup de cadre didactice și cercetători de la Facultatea de Geografie a Universității din București, de la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) și din cadrul altor șase instituții academice din țară și din străinătate au efectuat, sub coordonarea lect. univ. dr. Remus Prăvălie, o cercetare interdisciplinară despre degradarea terenurilor arabile ale lumii. Rezultatele au fost publicate pe platforma European Soil Data Centre (ESDAC) a Comisiei Europene și au fost publicate în revista științifică „Environmental Research”, potrivit unui comunicat al instituției bucureștene de învățământ superior.

Acesta arată că cercetarea a atras atenția Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării („United Nations Convention to Combat Desertification” – UNCCD), autoritatea globală în domeniul degradării terenurilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Universitatea din București, despre cercetare:

  • „Echipa care a realizat cercetarea a pornit de la ideea că terenurile arabile sunt esențiale în asigurarea securității alimentare globale, dar vulnerabile la o serie de procese actuale de degradare, care amenință productivitatea acestora la scară globală, continentală și națională. 
  • Plecând de la această ipoteză și ținând cont de faptul că degradarea globală a terenurilor arabile nu a fost investigată până în prezent în context sinergic și interdisciplinar, autorii studiului au analizat în premieră procesele majore de degradare incidente la nivelul sistemelor arabile, și anume: ariditatea, eroziunea solului, degradarea biomasei vegetale, salinizarea solului și pierderea carbonului organic din sol.
  • Prin aplicarea unor tehnici geostatistice variate care aparțin de Sistemele Geografice Informaționale, cu ajutorul cărora au fost investigate incidența, tipologia și amprenta spațială a celor cinci procese de degradare, specialiștii au reușit să investigheze în detaliu uni-degradarea (afectarea terenurilor arabile de către un singur proces) și multi-degradarea (sinergia a cel puțin două procese, care afectează simultan terenurile arabile) suprafețelor arabile din 196 țări ale lumii.
  • Prin intersecția geostatistică a unor baze globale de date, corespondente celor cinci procese de degradare, autorii au arătat că ariditatea este cea mai mare amenințare singulară pentru agricultura globală, afectând circa 40% din totalul suprafeței arabile a lumii, care ocupă aproximativ 14 milioane km2 în prezent.
  • În același timp, aceștia au constatat că eroziunea solului este un alt proces de degradare major, al cărui impact unilateral afectează aproximativ 20% din terenurile arabile ale planetei. 
  • Studiul efectuat a evidențiat inclusiv faptul că cele două procese  menționate afectează simultan încă 7% din terenurile arabile, reprezentând astfel cea mai importantă formă de manifestare a multi-degradării, prezente pe aproape 20% din sistemele arabile ale lumii.”

Photo 11172554 © Joerg HabermeierDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea din București îi va acorda titlul de Doctor Honoris Causa profesorului András Sajó de la Universitatea Central Europeană, fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului și critic al democrației iliberale promovate de regimul Viktor Orban

Universitatea din București îi va acorda, miercuri, distincția de Doctor Honoris Causa lui András Sajó, specialist în drept constituțional comparat și profesor la Universitatea Central Europeană din Viena. Acesta, fost…
Vezi articolul

Guvernul din Ungaria cere universităților să-și evalueze activitățile bazate pe inteligență artificială, în vederea unui ghid de folosire „responsabilă și bine reglementată” a acestor instrumente

Guvernul de la Budapesta a cerut instituțiilor de învățământ superior din țară să-și evalueze activitățile educaționale cu privire la folosirea inteligenței artificiale, cu scopul elaborării unui ghid privind folosirea IA…
Vezi articolul

Decizia Autorității Navale Române de a bloca acordarea de brevete de navigație pentru o parte dintre absolvenții Universității Maritime din Constanța este contestată și de studenți, și de instituția de învățământ superior / Ministerul Educației susține, într-un document, că ar fi cerut Ministerului Transporturilor să analizeze situația

Mai mulți absolvenți din promoția curentă a Universității Maritime din Constanța (UMC) nu își pot obține brevetele de ofițer maritim sau certificate de capacitate de la Autoritatea Navală Română (ANR).…
Vezi articolul