Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București – la egalitate în top 1000, QS World University Rankings 2026 / România, ca medie a rezultatelor, este cel mai slab sistem din Europa, deși trei universități românești avansează în clasamentul internațional și niciuna nu coboară – Analiză QS pentru România

2.990 de vizualizări
Foto: 226885542 © LCVA | Dreamstime.com Foto: 11712214 © Olimpiu Alexa-pop | Dreamstime.com
Două instituții românești de învățământ superior sunt, practic, la egalitate în ultima ediție a clasamentului internațional al universităților QS – ediția pentru 2026, publicată joi, 19 iunie. Este vorba despre Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București, ambele încadrate în intervalul 761-770 în ranking-ul QS. Alte opt instituții românești apar în acest clasament. Niciuna nu pierde teren față de anul trecut, în timp ce trei universități înregistrează un avans, potrivit unei analize pentru rezultatele României, pusă la dispoziția Edupedu.ro de furnizorul global de clasamente Quacquarelli Symonds. 
  • Analiza arată că, în pofida acestor evoluții, ca rezultat mediu România este pe ultimul loc în Europa (cu excepția Bosniei-Herțegovina, care apare cu o singură universitate), din punct de vedere al performanței generale în învățământul superior – detalii mai jos. 

Liderii pieței – UB și UBB – sunt urmați, în QS World University Rankings 2026, de Universitatea Al. I. Cuza din Iași, care avansează și ajunge în intervalul 1001-1200, dar nu reușește să intre în top 1000. Este prima dată în mai bine de un deceniu când această instituție ieșeană – care și-a schimbat rectorul în urmă cu un an – cunoaște o creștere în clasamentul QS, după cum semnalează analiza realizată de furnizorul de clasamente – detalii mai jos. 

Sursa: Captura Topuniversities.com – QS World University Rankings 2026
Top universități românești – QS World University Rankings 2026:
  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 761-770 (anterior, 781-790)
  • Universitatea din București – 761-770 (anterior 801-850)
  • Universitatea Al.I. Cuza – 1001-1200 (anterior 1201-1400)
  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 1201-1400
  • Universitatea Tehnică Ghe. Asachi din Iași – 1201-1400
  • Universitatea Transilvania din Brașov – 1201-1400
  • Universitatea Politehnica din București – 1201-1400
  • Universitatea de Vest din Timișoara – 1201-1400
  • Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – 1401+
  • Universitatea din Oradea – 1401+

De notat că în ediția de anul trecut, în intervalul 1401+ mai figurau 3 universități românești: Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea din Craiova.

Dintre cele rămase, însă, niciuna nu scade. În aceste condiții, QS semnalează, pentru Edupedu.ro, că doar alte două țări europene au realizat această performanță de a nu înregistra niciun regres – Slovenia, care figurează cu 3 universități, respectiv Malta, care apare cu o singură universitate.

Potrivit analizei privind instituțiile românești, puse de QS la dispoziția Edupedu.ro, creșterea UBB și a UB se datorează „îmbunătățirii situației privind reputația în rândul angajatorilor cercetarea internațională”.

Sursa: Quacquarelli Symonds

QS semnalează, în aceeași analiză, că UB și UBB apar în top 500 global la 4 din cei 10 indicatori luați în calcul pentru realizarea clasamentului, anume: reputația în rândul angajatorilor, rețeaua internațională de cercetare, rezultate la angajare, sustenabilitate.

  • Cel mai bun rezultat UB este la capitolul „Rezultate la angajare” – locul 226 global
  • Cel mai bun rezultat UBB este la capitolul „Rețea internațională de cercetare” – locul 278 global
Alte „plusuri” semnalate pentru universitățile românești de QS în această ediție:
  • Universitatea Al.I. Cuza crește datorită unei îmbunătățiri a situației în privința rezultatelor de angajare (locul 668 global). Aceeași universitate se poziționează la nivelul 641 global la Reputația în rândul angajatorilor, dar aceasta reprezintă un declin față de anul anterior.
  • Totodată, QS notează că este prima dată în mai bine de un deceniu când Universitatea Al.I. Cuza își îmbunătățește poziția, rămânând însă sub nivelul din 2013 (când se situa în intervalul 601+).
  • O singură altă instituție – Universitatea Transilvania din Brașov – a mai reușit o îmbunătățire la un indicator – a crescut cu 163 de locuri, până pe poziția 538, la indicatorul Rețele internaționale de cercetare.
Punctele slabe ale universităților românești: cercetarea, reputația, internaționalizarea

Pe de altă parte, QS notează că „în întreaga Europă, doar Bosnia-Herțegovina, care apare cu o singură universitate în rankingul de anul acesta – are, în medie, o performanță mai slabă” decât a României. Potrivit sursei citate, datele pentru acest an arată că universitățile românești sunt în urma celor din alte țări în principal în următoarele domenii:

  • Cercetare – nouă universități pierd teren la Reputație Academică și doar 2 apar în top 700 global (UB și UBB), iar toate universitățile sunt sub pragul 800 când vine vorba despre Citări.
  • Reputația în rândul angajatorilor și rezultatele la angajare: În afară de UBB și UB, doar Politehnica București (locul 630 global) și Universitatea Al.I. Cuza din Iași (locul 641 global) mai apar în top 700 la indicatorul Reputație în rândul angajatorilor. Șase din cele zece universități românești apar în afara top 800 la capitolul Rezultate la angajare (peste acest prag sunt doar UB, UBB, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea Al.I. Cuza din Iași).
  • Implicare internațională: Trei universități își îmbunătățesc performanța (UB, UBB șI Universitatea Transilvania), dar niciuna nu înregistrează vreun progres la capitolul Implicare internațională. Doar Politehnica București mai apare în top 800 la acest criteriu, dar cunoaște o scădere față de anul trecut.
  • Doar Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și Universitatea Cuza din Iași care apar în top 800 la Proporția Studenților Internaționali
  • Universitatea Babeș-Bolyai este singura care apare în top 800 la indicatorul Cadre didactice internaționale
  • Doar 3 universități – UB, UBB și ALI. Cuza din Iași – apar în top 800 la indicatorul Sustenabilitate, dintre care primele două înregistrează scăderi față de anul trecut, iar a treia stagnează. 

Situația României – descrisă în analiza citată de Ben Sowter, vicepreședinte QS:

„România apare cu 10 universități în 2026 QS World University Rankings. Este al treilea an consecutiv în care atât Universitatea din București, cât și Universitatea Babeș-Bolyai au crescut în ranking. Dar clasamentul identifică și locurile unde, exact, universitățile din țară au nevoie să-și concentreze eforturile pentru a ține pasul cu alte țări atât în Europa, cât și la nivel global. Experiența studenților, cercetarea, angajabilitatea, implicarea internațională – acestea sunt domenii la care universitățile românești trebuie să fie foarte atente”.

Top 10 global

QS World University Rankings 2026, ediție în care au fost evaluate peste 1.500 de universități din 106 țări, prezintă următorul top 10 global al universităților:

  1. Massachusetts Institute of Technology – SUA
  2. Imperial College London – Marea Britanie
  3. Stanford University – SUA
  4. University of Oxford – Marea Britanie
  5. Harvard University – SUA
  6. University of Cambridge – Marea Britanie
  7. ETH Zurich – Elveția
  8. National University of Singapore – Singapore
  9. University College London – Marea Britanie
  10. California Institute of Technology – SUA
Citește și:
Clasamentul global al universităților QS 2025 – Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București, singurele instituții românești în top 1.000 / Alte 11 universități din România – la coada rankingului


2 comments
  1. Stiati ca Universitățile din România au departamente întregi dedicate acestor clasificări?
    Sa platesti zeci de oameni pentru a fi prezent in clasamente, pe poziții care nu contează… Asta-i culmea eficienței.
    Sa ignori faptul ca o prezenta mai buna in clasificări vine dintr-o finanțare mai eficiența a cercetării si o reforma a programelor de studii, asta-i normalitatea capetelor din fruntea învățământului superior.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Calendar an universitar 2024-2025 în 20 cele mai mari universități după numărul de studenți – Politehnica, Medicina, Universitatea din București, UBB Cluj-Napoca și alte universități din Iași, Brașov, Craiova, Oradea, Timișoara, Sibiu, Galați, Suceava

Structura anului universitar 2024-2025 a fost publicată de mai multe universități din țară. Edupedu.ro prezintă calendarele de la primele 20 universități după numărul de studenți. Majoritatea încep cursurile pe 30…
Vezi articolul

EXCLUSIV Soluția profesorului Mircea Miclea pentru eficientizarea învățării: Teze unice introduse de anul viitor începând de la clasa a VI-a la Română, Matematică și Științe, care să aibă o pondere de 30-40% în media finală de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Națională / Elevii vor fi motivați să învețe și putem evalua școlile

Profesorul de științe cognitive Mircea Miclea, fost ministru al Educației și expert consultat constant de președinta Republicii Moldova Maia Sandu în reforma educațională de la Chișinău, a declarat pentru Edupedu.ro…
Vezi articolul

Ministrul Daniel David: Nu avem suficienți profesori și resurse ca să asigurăm integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul clasic / ANALIZA reformei educației speciale care nu a mai avut loc

„Nu avem suficienți profesori și resurse ca să asigurăm integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul clasic”, a declarat Daniel David, ministrul Educației și Cercetării la prezentarea raportului săptămânal. …
Vezi articolul

Fostul rector Puiu Lucian Georgescu, un fost președinte al Senatului și un membru corespondent al Academiei – printre cei 36 de profesori care nu mai pot fi titulari la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, după depășirea vârstei legale de pensionare

Consiliul de Administrație al Universității „Dunărea de Jos” din Galați, condus de rectorul Marian Barbu, a decis săptămâna aceasta să nu mențină calitatea de titular pentru 36 de cadre didactice…
Vezi articolul

Vicepreședintele USR Tineret, Ciprian Constantinescu, despre postarea care compara exmatricularea studenților de la drept care au copiat cu o execuție publică: „E o poziție redactată de mine”

Vicepreședintele USR Tineret, Ciprian Sorin Constantinescu, a spus sâmbătă seară că este autorul controversatului text publicat pe Facebook de USR Tineret în care scria, referitor la cei 45 de studenți…
Vezi articolul