Vestigiile istorice de la Universitatea din București vor fi parțial accesibile publicului – arheolog

O parte dintre vestigiile descoperite în urma cercetării arheologice a curţii interioare a Universităţii din Bucureşti, efectuată în paralel cu lucrările de reabilitare a clădirii acestei instituţii, vor putea fi admirate de public la finalizarea lucrării, a afirmat arheologul Theodor Ignat, şeful biroului de Arheologie Preventivă şi Sistematică – Secţia Istorie a Muzeului Municipiului Bucureşti, citat de Agerpres.

“Inclusiv ca la Banca Naţională, adică undeva înspre Facultatea de Matematică, unde am descoperit nişte case de început de secol XIX, acolo ne-am propus să punem sub sticlă nişte podele ale casei respective”, a declarat arheologul pentru sursa citată.

Theodor Ignat a arătat că, în urma săpăturilor începute încă din 2017 şi 2018, au fost descoperite ziduri din fosta clădire a Universităţii, ridicată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dar şi din Academia Domnească ridicată de Alexandru Ipsilanti, între 1776-1779 şi ruine ale unor case de secol XIX.

“Până acum am descoperit două, chiar trei case de la început de secol XIX. Una dintre ele e posibil să fie chiar şi un pic mai veche, dar încă nu ştim. Trebuie să investigăm ceva mai bine. Pe lângă casele respective am mai descoperit resturi ale vechii universităţi, aceea construită în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, prima Universitate, din care, este încă în picioare, nu integral, corpul Facultăţii de Chimie, care datează încă de atunci. Şi poate cel mai important lucru descoperit sunt zidurile vechii Academii Domneşti construită de Alexandru Ipsilanti, cândva la 1776 – 1779”, a spus Ignat.

Printre artefactele descoperite se află, în principal, vase. “La nivel de artefacte, chestiuni absolut normale pentru perioada secolului XIX: vase din ceramică, vase din sticlă, faianţă, porţelan, Nimic spectaculos, lucruri tipice pentru perioada respectivă”, a precizat arheologul.

El a arătat că săpăturile nu sunt încheiate.

Alte şantiere arheologice vor fi deschise în Capitală, oraşul fiind ‘o carte de istorie deschisă’, a spus arheologul.