„Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale. Pentru a îmbunătăți și a mări atractivitatea carierei în domeniul educației și formării profesionale, trebuie să sprijinim profesorii și formatorii să facă față provocărilor cu care se confruntă”, a declarat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene responsabilă pentru competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu.
Oficialul european a precizat că „un sprijin mai solid pentru cadrele didactice înseamnă o mai bună pregătire pentru cetățenii europeni în toate etapele vieții, ceea ce este esențial pentru competitivitatea Europei și pentru dubla tranziție verde și digitală”.
Declarațiile vicepreședintei Comisiei Europene marchează lansarea primului sondaj la nivel european cu privire la profesorii din școlile și liceele profesionale care pregătesc absolvenți cu un nivel de calificare de nivel 3. Obiectivul sondajului care se va desfășura în 23 de țări europene, printre care și România, este înțelegerea mai clară a provocărilor pe care le întâmpină profesorii și acordarea de către executivul european a unei asistențe mai bune, precizează Mînzatu.
Ținta finală o reprezintă combaterea problemei „deficitului critic de cadre didactice în domeniul EFP” (domeniul educației și formării profesionale, care are în centru școlile profesionale și liceele tehnologice).
Într-un comunicat remis Edupedu.ro, agenția UE Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) anunță că pe 25 septembrie 2025 a lansat primul sondaj european privind cadrele didactice din domeniul formării profesionale. Sondajul are un eșantion format din 14 000 de cadre didactice selectate aleatoriu din școli de formare profesională inițială (nivelul ISCED 3) din 23 de țări europene, și anume: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Grecia, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.
„La nivelul Europei, deficitul de cadre didactice în domeniul EFP se adâncește – în special în STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și limbile străine, materii esențiale pentru transformarea digitală și verde a UE”, precizează agenția.
Sondajul va examina provocările critice, și anume:
- eficacitatea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice și obstacolele relevante;
- lacunele în materie de competențe în domeniul tehnologiilor digitale și verzi;
- gestionarea sălilor de clasă favorabile incluziunii;
- satisfacția profesională și condițiile de muncă;
- factorii care influențează atractivitatea carierei.
Rezultatele sondajului, preconizate pentru 2027, vor contribui la elaborarea politicilor la nivel național și la nivelul UE, promovând agenda uniunii competențelor și competitivitatea economică a Europei, furnizând totodată școlilor participante date utile pentru îmbunătățirea programelor de dezvoltare profesională.
Agenda pentru competențe în Europa necesită investiții în formarea cadrelor didactice din domeniul EFP. Prin consolidarea sprijinului acordat cadrelor didactice din domeniul EFP și prin dezvoltarea lor profesională continuă, consolidăm bazele viitorului economic al Europei.
Citește și:
Alocarea bugetară pentru cercetare în educație s-a prăbușit în România și a ajuns la 0 euro pe cap de locuitor în 2024, conform Eurostat / Explicația Ministerului Educației și Cercetării apelează la probabilistică: „cea mai probabilă” cauză este o schimbare în metodologia de raportare
Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: Cheltuielile cu Educația sunt o investiție, nu un cost / România este penultima în UE la procentul din PIB pentru acest domeniu și antepenultima la cheltuiala din total buget, arată un raport CE
România – singura țară UE cu zero euro cheltuiți pe cap de locuitor, în 2024, pentru cercetarea în două domenii: Educație și Cultură – Eurostat
Lupta pentru democrație începe în sala de clasă / Op Ed Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, și Mattias Tesfaye, ministrul Educației din Danemarca
Mihai Peticilă
Karina Dorobanțu
Alexa Stănescu
4 comments
Serios? Suna bine ce spune doamna, dar poate o asculta si ai nostri guvernanți. Sa ii tragă puțin de mânecă.
Pana una, alta, in România, profesorii sunt „sacrificării de serviciu”.
In situatia actuala a învățământului preuniversitar romanesc, chestiunile de tipul „atractivitatea profesiei” sunt brasoave.
Educația ar trebui să fie stâlpul unei societăți, dar România nu consideră acest lucru. Profesori plătiți prost, desconsiderați de societate și blamați pe toate canalele.
În calitate de vicepreședinte al comisiei europene ce măsuri luați pentru o îmbunătățire a educației ?
Doar vorbe goale lipsite de conținut!
blah,blah,multa poveste, in plan concret nimic…ba din contra,taiem de la prosti,fraier,saraci,ca de ei nu se sperie nimeni,nici nu depinde libertatea decidentilor atunci cand fura…cand fiinta asta va face ceva concret si pozitiv pt romanica,atunci mai putem vorbi…
Teorie! Povesti! Realitatea e următoarea: nu se dau nici 2 bani pe educație.
,,Am redus de acolo că a fost mai ușor.”