Vicepreședintele Academiei Române Mircea Dumitru, fost rector al Universității din București și fost ministru al Educației, este singurul profesor în ultimii aproape 10 ani care își va continua activitatea în universitate după vârsta de pensionare / Prelungirea cu un an – aprobată de Senatul UB

Senatul Universității din București a aprobat, la mijlocul lunii iulie a.c., o solicitare ca Mircea Dumitru, profesor la Facultatea de Filosofie, fost rector al UB, vicepreședinte al Academiei Române să-și continue activitatea în instituția de învățământ superior cu încă un an, după vârsta de pensionare de 65 de ani, potrivit unor răspunsuri transmise de universitate la solicitarea Edupedu.ro. Mircea Dumitru, care a împlinit 65 de ani cu două zile înaintea deciziei Senatului UB, este, astfel, singurul profesor în ultimii 9 ani care a depus o astfel de cerere, care să și fie acceptată conform regulilor stricte aplicate în acest sens de instituție, conform informațiilor Edupedu.ro.

UB a precizat, la cererea Edupedu.ro, că este prima astfel de cerere aprobată în baza unei metodologii pe care instituția a introdus-o imediat după noua Lege a învățământului superior, din 2023. Iar din informațiile Edupedu.ro acea metodologie urmează după o alta, restrictivă, în baza căreia nicio prelungire de contract după vârsta de pensionare, în rândul cadrelor didactice din UB, nu s-a înregistrat după 2016.

• Printre restricțiile aplicate în prezent, prin metodologia UB: cadrul didactic și de cercetare să fie titular al Academiei Române sau să aibă titlul de Doctor Honoris Causa al unei mari universități internaționale (conform topului Shanghai), să raporteze valori de calitate considerabil mai mari decât mediana națională din domeniu, să fie director/responsabil de granturi de cercetare recente cu valoare minimă de 1 milion de lei și/sau să desfășoare activități de predare multiple, recente, în cadrul unor programe sau universități internaționale – detalii mai jos.

Contactat, pe 2 iulie, de Edupedu.ro, Mircea Dumitru confirma faptul că a depus o cerere în acest sens, arăta că Facultatea de Filosofie „ mi-a solicitat să continui cel puțin un an pentru că au nevoie de mine”. El spunea atunci că „pentru mine nu este o miză foarte ridicată. Mai mult cei din facultate au spus că au nevoie de activitatea mea în forma aceasta – e vorba de punctaje, de publicații, de evaluările la care eu am foarte multe lucruri pe care alții nu le au”.  

Tot atunci, el nota că această cerere a fost făcută în condițiile în care Universitatea din București are o serie de reguli foarte stricte privind continuarea activității profesorilor după vârsta de 65 de ani. 

Iar Mircea Dumitru amintea că el a fost cel care, în 2016, când era rector, a inițiat procedurile pentru întărirea restricțiilor în acest sens: 

• „Dacă ne uităm în urmă, eu eram rector atunci când am solicitat Senatului universității să introducem un regulament ferm de pensionare la 65 de ani și de continuare a activității, dacă este cazul, cu aprobarea consiliilor facultăților și a Senatului Universității, pentru cei care mai au activități, doctoranzi în prelungire, lucruri de felul acesta. Se întâmpla prin 2016-2017, că după aceea am terminat mandatul meu de rector”.

Cererea a fost avizată de Consiliul de Administrație al UB pe 26 iunie. Ulterior, la cererea Edupedu.ro, instituția precizează că „solicitarea dlui. prof. univ. dr. Mircea Dumitru a fost aprobată de Senatul Universității din București în cadrul ședinței de miercuri, 16 iulie 2025, cu 91 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 8 abțineri (la ședința indicată au fost prezenți 108 membri din efectivul de 118).”

UB precizează că, în urma unei solicitări a Facultății de Filosofie, aprobată de CA al UB, cheltuielile salariale aferente acestei mențineri pentru anul 2025 –2026 vor fi acoperite din veniturile Rectoratului UB”.

În răspunsurile sale, Universitatea arată că „Evidențele UB arată că solicitarea domnului prof. univ. dr. Mircea Dumitru este prima depusă după intrarea în vigoare a Legii 199/2023 și după adoptarea de către Senatul UB a Metodologiei privind menținerea calității de titular a personalului didactic și de cercetare după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, disponibilă aici.”

• Totodată, Universitatea precizează că, în cadrul său, lucrează în prezent 15 persoane care s-au pensionat în cadrul altor instituții – cifră care nu include „cadrele didactice asociate pensionate în alte instituții și care colaborează cu UB în cadrul unor contracte de plată cu ora”.

Din informațiile Edupedu.ro, nici după 2016 nu s-au înregistrat astfel de cereri care să fie aprobate. Potrivit acestor informații, atunci, în mandatul lui Mircea Dumitru, în instituție a fost introdusă o metodologie care restricționa drastic condițiile de continuare a activității după vârsta de 65 de ani, doar câțiva profesori de la Drept ar fi încercat inițial să obțină prelungirea activității, lucru nereușit.

Cine este Mircea Dumitru:

Mircea Dumitru este membru titular al Academiei Române din 2021, după alți 7 ani în care a fost membru corespondent. Este vicepreședinte al Academiei din 2022 și președinte al Secției de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie din 2021, când a fost numit și director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

El a fost ministru al Educației și Cercetării între iulie 2016-ianuarie 2017 și a condus, ca rector, Universitatea din București între 2011-2019, unde lucrează ca profesor de filosofie, cu specializarea logică, din 1990. A fost Visiting Professor la Beijing Normal University între 2017-2022 și profesor invitat la mai multe universități din SUA, Franța, Finlanda și China de-a lungul timpului.

Are două doctorate obținute în 1998 – unul la Tulane University din New Orleans, SUA, respectiv unul la Universitatea din București.

Context legislativ și metodologic

Respectarea vârstei de pensionare este, în universități, o condiție-cheie pentru activitatea didactică și de cercetare, prin prisma creării de locuri de muncă pentru tineri, capacitatea de adaptare, evitarea stagnării academice, respectarea principiilor echității, chiar și prin prisma condițiilor financiare impuse de un număr considerabil de profesori cu mulți ani de muncă.

Limitarea numărului de persoane vârstnice care lucrează ca profesori sau în alte poziții didactice în universități este urmărită prin lege încă din 2011. Atunci, Legea educației naționale prevedea: „Personalul didactic și de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani”, cu posibilitatea de prelungire anuală, prin decizie a Senatului universitar.  Aceeași lege interzicea ocuparea oricărei funcții de conducere sau de administrare după pensionare.

Această ultimă regulă a fost abrogată în 2012, în mandatul Ecaterinei Andronescu, la fel cum a fost abrogat și un articol din lege care limita condițiile de pensionare și restricționau condițiile pentru profesori care conduceau doctorate. Din informațiile Edupedu.ro, această relaxare a permis o creștere a numărului de cadre didactice pensionate și în Universitatea din București.

Situația s-a schimbat în 2016, prin regulile inițiate în mandatul lui Mircea Dumitru, după care, din informațiile noastre, nu au mai fost înregistrate cereri care să fie și aprobate, pentru continuarea activității didactice după vârsta de pensionare .

Legea s-a schimbat din nou în 2023, prin apariția Legii învățământului superior, care prevede:

„Art. 219:

(1) Personalul didactic și de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani. La cererea cadrului didactic, se poate menține statutul de titular până la finalul anului universitar în care împlinește vârsta de pensionare.

(2) Senatul universitar din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare și confesionale, în baza criteriilor de performanță profesională și a situației financiare, poate decide continuarea activității unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală conform cartei universitare, fără limită de vârstă.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care instituțiile de învățământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pot hotărî menținerea calității de titular în învățământ și/sau în cercetare, cu toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate, pe baza evaluării anuale a performanțelor academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar. (…)”

Și metodologia UB s-a schimbat din nou imediat după apariția noii Legi a învățământului superior. Această metodologie, datată tot septembrie 2023, prevede condițiile dure care trebuie îndeplinite pentru a continua activitatea după 65 de ani, condiții pe care Mircea Dumitru – care a împlinit această vârstă pe 14 iulie – le îndeplinește, conform deciziei Senatului UB:

„Art. 5.

În vederea menținerii calității de titular după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, personalul didactic și de cercetare trebuie să îndeplinească cumulativ cel puțin 3 (trei) dintre următoarele criterii:

a) Să dețină calitatea de membru titular al Academiei Române sau titlul de Doctor Honoris Causa al unei universități indexate între primele 500 universități în topul Shanghai (în clasamentul valabil în anul obținerii distincției);

b) La ultima raportare a indicatorilor de calitate către CNFIS să obțină valori de cel puțin 2 (două) ori mai mari decât mediana națională a profesorilor din domeniul lor CNATDCU la indicatorii IC2.1, IC2.2 și IC2.3, iar la unul dintre acești indicatori să aibă o valoare de cel puțin 3 (trei) ori mai mare decât mediana națională;

c) Deținerea calității de director sau responsabil de grant internațional de cercetare sau de director al unui număr minim de două granturi naționale de cercetare, în ultimii 4 (patru) ani anterior formulării cererii de prelungire a calității de titular, cu o valoare minimă cumulată de 1.000.000 de lei;

d) Desfășurarea a cel puțin trei activități de predare în cadrul programelor CIVIS, în ultimii 3 (trei) ani anterior formulării cererii de menținere a calității de titular sau a cel puțin 5 (cinci) activități de predare în alte universități indexate între primele 500 universități în topul Shanghai, în ultimii 5 (cinci) ani anterior formulării cererii de menținere a calității de titular.”