Utilitatea unui program care să pregătească profesorii pentru a putea să le formeze competențe antreprenoriale și de educație financiară elevilor lor a fost ilustrată foarte bine și prin experiențele personale ale participanților, cadre didactice, la primul seminar al școlilor din programul LifeLab 2.0, organizat de Școala de Bani BCR la Brașov, la finalul lunii ianuarie 2024. Cadrele didactice au participat la o primă etapă de formare în cadrul proiectului, pe trei componente – elemente de educație financiară, psihologie organizațională și a relației cu banii, locul și rolul educației financiare transdisciplinare în formarea competențelor.
Un susținător al cadrelor didactice și al educației financiare predate transdisciplinar, Nicolae Savin, inspector școlar general adjunct la ISJ Brașov a povestit una dintre experiențele sale cu banii ca profesor debutant. „Primul salariu, o experiență memorabilă. Am terminat facultatea în 1997, am devenit profesor la un liceu și în facultate am avut bursă de merit. Am terminat șef de promoție și aveam 1.100.000, cred, atunci. Bursa de merit pe lună era o sumă bună și m-am trezit cu primul salariu 637.000 lei, cam așa ceva și m-am dus la doamna secretară și am zis „doamnă, trebuie să fie un punct, aici lipsește o cifră, un punct e mutat aiurea. „Ei nu, nu, nu, nu”, zice, mi-a arătat toată grila – „uitați aici, jos, aici sunteți”. Da, acesta a fost un curs de educație financiară… pe loc”, a povestit profesorul.
Puteți povesti, în comentarii, care au fost experiențele dumneavoastră cu banii în Învățământ.
Scopul programului LifeLab este ca profesorii să includă activități de învățare și discuții utile despre bani și comportamente financiare responsabile la fiecare oră, indiferent de disciplina pe care o predau. Educația financiară transdisciplinară ar forma cu adevărat competențele antreprenoriale din profilul absolventului.
Interesul crescut al cadrelor didactice și elevilor pentru o abordare inovativă în educația financiară în școlile românești arată clar locul conturat al LifeLab în acest peisaj. De la recunoașterea propriilor limite la explorarea potențialului elevilor de a învăța și inova în acest domeniu, vocile profesorilor din LifeLab 2.0. sugerează un viitor promițător pentru educația financiară în România.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare. În cele două școli în care s-a implementat în anul școlar 2022-2023 proiectul-pilot LifeLab 50 de profesori și 1.200 de elevi au fost implicați, iar creșterea cunoștințelor financiare ale elevilor din ciclul gimnazial a crescut cu 19% și ale elevilor din ciclul liceal cu 15%, conform cercetărilor sociologice făcute.
Profesoară de Matematică, Simona Covrig, directoarea Școlii Gimnaziale Bușoaia, oraș Frasin, județul Suceava, spune că este interesată tot mai mult de educație financiară. „Trebuie să mărturisesc, în ultima perioadă am devenit din ce în ce mai conștientă că nu stau bine nici eu la acest capitol și mi-am dat seama că nu voi putea nici propriu copil să-l educ în zona asta de financiar și nici copiilor de la clasă nu putem să le oferim informații valoroase dacă noi nu le cunoaștem și mai mult de atât, nu le trăim”.
Un profesor poate să formeze doar competențele pe care el însuși le are, spune și Maria Racu, directoarea Colegiului Național „Radu Negru” din Făgăraș, județul Brașov: „Dacă eu introspectez un conținut și îl văd ca util pentru elevii mei, atunci îl voi prezenta și cu un pic de pasiune și cu un pic de emoție. Și dacă îl prezint un pic și altfel, elevul cu siguranță va veni lângă mine și acel conținut va fi și de el introspectat și la rândul lui asimilat ca structură de învățare”.
Tot Maria Racu crede că „se va schimba raportul dintre cine este cel care predă și cine este cel care învață”. A simțit la elevii săi o pregătire mai bună pe unele teme din zona financiară, așa că „vom avea, sunt convinsă, chiar proiecte și structuri care vor arăta că elevii sunt pregătiți și sunt maturi pentru a fi formați, dar și ca structură practică”, spune aceasta.
Transdisciplinaritatea este o chestiune de voință, spune Mihaela Zugravu, inspector școlar pentru învățământ primar, la Inspectoratul Școlar al Județului Brașov. Aceasta subliniază faptul că orice profesor știe că nu poate separa materia lui de restul, pentru că nu ar mai putea să formeze competențele urmărite prin rezultatele învățării. „Profesorii au înțeles că acum nu ne predăm materia ca pe o simplă disciplină într-un sertăraș, ci trebuie să transferăm idei de la o disciplină la alta, astfel încât să formăm competențele de viață ale copiilor. Și atunci el ar avea nevoie de aceste materiale. Fiecare profesor ar avea nevoie de voință pentru a implementa asemenea momente, ca pe o etapă într-o lecție firească. Probabil au nevoie și de cursuri de formare, mă gândesc, dar nu foarte multe, exerciții aplicative pe care să le învețe ei să le facă și, cum spuneam, voință”, a spus inspectoarea.
Inițiat de BCR, în colaborare cu FabLab și Asociația Edupedu, LifeLab a debutat în anul școlar trecut în două instituții de învățământ – Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, județul Argeș, și Școala „Generală Nr. 1” din Poiana Mărului, județul Brașov.
Laura Cristea, profesor pentru învățământ primar Școala Gimnazială „Poiana Mărului”, jud. Brașov, spune după experiența primul an că „am fost foarte surprinsă de faptul că elevii mei știau mult mai multe despre bani decât aș fi crezut eu vreodată”.
Foarte importantă pentru școlile nou-intrate în program a fost și mărturia directoarei Colegiului Național Dinicu Golescu, din Cîmpulung Muscel, județul Argeș, Magdalena Dorcioman. Aceasta a vorbit despre cum a reușit să combată câteva mentalități, pe care le-a văzut la elevi, doar prin discuțiile din timpul aplicațiilor din proiect. A demontat astfel o serie de prejudecăți, folosind prin situații de viață și comportamente sănătoase legate de bani.
LifeLab 2.0. este acum în plină derulare. Cele 10 școli care dezvoltă în acest an școlar programul sunt:
- Colegiul Național „Radu Negru”, Făgăraș, Brașov
- Școala Gimnazială Iernut, Mureș
- Școala Gimnazială Sâncraiu de Mureș, Mureș
- Liceul Tehnologic „Profesor Ilie Gavrilă”, Cioranii de Jos, Prahova
- Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Breaza de Sus, Prahova
- Școala Gimnazială „I. A. Bassarabescu”, Ploiești, Prahova
- Școala Gimnazială „Bucșoaia”, Frasin, Suceava
- Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”, Suceava
- Școala Gimnazială „Bogdan Vodă”, Câmpulung Moldovenesc, Suceava
- Școala Gimnazială Putna, Suceava
LifeLab 2.0 marchează un pas important pentru generațiile de elevi care vor fi mai bine pregătiți pentru provocările financiare ale viitorului. Prin abordarea interdisciplinară și colaborativă, programul deschide noi orizonturi în educația financiară, transformând-o dintr-un subiect teoretic într-unul practic și accesibil pentru toți elevii, indiferent de vârstă sau disciplină.
Școala de bani BCR: Semnează și tu petiția pentru introducerea educației financiare în fiecare materie predată la școală.
Profesorii au puterea de a modela generații întregi, iar prin proiectul LifeLab, elevii lor dobândesc noțiuni de #EduFin, învață cum să ia decizii financiare înțelepte și exersează munca în echipă. Inițiatorii petiției au pornit acest demers deoarece consideră că înseamnă o șansă în plus, pentru toți elevii din România, de a beneficia de educație financiară interdisciplinară.
Citește și:
VIDEO Ciprian Fartușnic, cercetător în științele educației, către profesori: Nu există învățare de unul singur. De mine, ca profesor, depinde să mă uit la copiii pe care îi am și să gândesc o călătorie de învățare cu adevărat relevantă pentru ei
VIDEO Psihologul Domnica Petrovai: E foarte important să îi învățăm pe copii de mici să fie confortabili cu banii și să aibă competențe în zona financiară pentru că asta are impact direct asupra autonomiei emoționale și asupra învățării
VIDEO Profesorii și elevii din 10 școli implementează în acest an școlar programul LifeLab de educație financiară transdisciplinară, după ce anul trecut profesorii din proiectul-pilot au făcut peste 100 de fișe-resursă / Profesoara Laura Cristea: Nu am avut nicio temă nefăcută pe parcursul unui an
VIDEO Maria Racu, directorul Colegiului Național „Radu Negru” din Făgăraș, școală selectată în LifeLab 2.0: Educația financiară este o necesitate realistă, este exact acea particulă pe care noi ar trebui să o avem integrată în ceea ce înseamnă predare-învățare-evaluare și pregătire pentru viață
VIDEO Luciana Antoci, ISJ Iași: După părerea mea ar trebui să facem educația financiară la zona de confluență dintre celelalte discipline și nu ca disciplină distinctă, așadar transdisciplinar
VIDEO Florian Lixandru, secretar de stat: Toate programele, toate planurile care se vor elabora și se vor revizui în spiritul articolului 88 din Legea educației vor avea în vedere includerea noțiunilor cu privire la educația financiară la diverse discipline
VIDEO Ionuț Stanimir, BCR: Vedem pentru prima dată, în cercetările de mentalitate pe care le facem, tineri care spun „prioritatea mea nu este să plec. Părinții mei, așa cum au fost, au dat totul pentru mine. Profesorii mei sunt oameni pe care îi admir foarte tare“
VIDEO Avem o mare problemă cu educația financiară și ne expunem unui risc major dacă nu rezolvăm această problemă – Răzvan Mustață, decanul FSEGA a UBB Cluj-Napoca / Programul care propune profesorilor abordarea transdisciplinară a noțiunilor despre bani și despre comportamentul financiar responsabil
VIDEO Peste 130 de profesori au discutat despre Educație financiară într-un context transdisciplinar, la Timișoara. Au aflat cum pot aborda teme interesante și utile pentru elevi, pe care aceștia să le folosească în situații de viață
În educația financiară nu este vorba doar de bani, este vorba despre deciziile pe care le luăm, spune Adina Roșca, expert educațional / Cercetătorul Ciprian Fartuşnic: De foarte multe ori, centrarea pe competențe înseamnă să ne uităm mai atent la ce și cum învață fiecare copil
VIDEO Ciprian Fartușnic, cercetător: Manualul este un instrument de lucru al copilului, dacă îl transformăm în propriul nostru instrument de predare, ne-am dat foc la valiză / Dacă nu îi învățăm să își pună la treabă cunoștințele, o să ne minunăm că, atunci când se anunță la un megafon, pe un aeroport, că s-a schimbat poarta, în limba franceză, după ce au făcut 12 ani de franceză la școală, pierd avionul
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
6 comments
Din primele două salarii mi-am plătit naveta și doar atât. În facultate mi-am câștigat singură veniturile și am mai trimis și bani acasă, pentru că n-avea cine să mă sprijine. Am avut un șoc să trec la veniturile salariale din sistem, după ce mă obișnuisem să am suficient pentru nevoile mele. Iar după 3 ani de salarii de mizerie, după greva din 2005, am văzut ceva măriri (nu exagerate). Câțiva ani mai târziu un președinte populist a decis din pix tăierea salariilor, și dacă ele au fost câștigate în instanță, ne-au fost plătite cu țârâita vreme de 5 ani, mărite cu rata oficială a inflației și neținând cont de menținerea puterii de cumpărare din perioada în care erau reduse.
Singura mărire care s-a simțit efectiv a fost la trecerea la gradul I, după (minim) zece ani.
Așadar, ce competențe financiare vreți să le formez elevilor mei, când n-am avut nici bani pentru un trai decent vreme de 10 ani de activitate în domeniu, iar când au început să mai crească salariile, suntem tot în coada clasamentelor la venituri? Mai degrabă aștept să mă învețe ei pe mine cum se câștigă ”ușor și repede” banul, fără să fie nevoie de prea multă școală.
Aceasi experienta am avut-o si eu la primul salariu. Inca din facultate am fost sprijinit de catre bunicii mei cu o suma modesta de bani. Din pacate pentru a ma putea prezenta onorabil, vestimentar, in fata elevilor, am avut nevoie in continuare de acel sprijin dupa ce am vazut primul salariu. Apoi am reusit sa obtin definitivatul si dintr-o eroare secretara m-a incadrat gresit ca si debutant. La aproape un an dupa descoperirea erorii am primit diferenta de bani. Cat credeti ca am primit? Minunata suma de 100 de lei.
Vă invit să lucrați într-un mediu academic „special” – O universitate privată acreditată:
– salariul conf/prof este egal cu salariul minim pe economie;
– studenții sunt tot „români” ca și ceilalți de la stat (unde salariul titlului didactic echivalent este x 3 cel puțin!);
– Cerințele de ocupare a posturilor didactice aceleași ca și la stat;
– gradul de încărcare mai mare decât la stat;
– diplomele emise aceleași ca și la stat!
PS. Să nu uităm: salariile mult mai mici decât ale profesorilor din preuniversitar. Evident mai mici decât ale studenților care sunt și angajați….
Frumoase aberații, nu?!
sa nu uitam că norma la universitate e mai mica…și dacă tot vorbim așa, nu avem nici atâtea responsabilități….
Eu cred ca profesorii care lucrează la asa zisa univ. priv. pe salarii asa de mici si cu resposabilitati tot asa de mari au o problema.
Calitatea învățământului privat lăsa de dorit. Ori nu prea fac ore ori nu se pot angaja în alta parte. Când ai valore, te poți duce pe un salariu mult mai mare, la stat sau la privat.
Depinde la ce facultate a terminat ca șef de promoție, și care a fost nivelul celorlalți colegi ai sai. Nu prea știu șefi de promoție sa rămână în învățământ….ii reamintesc tânărului,ca acum 25-30 de ani, când învățământul era mai serios, că salariul debutantul, era simbolic. Acum, debutantul are un salariu bun. Iar, nicăieri în lume , șefii de promoție nu au salarii mai mari decât ceilalți….