Reforma curriculară în învățământul preuniversitar este în plină desfășurare, iar noile planuri-cadru reprezintă primul pas în acest proces, a declarat vineri, 14 februarie, Marinela Marc, șefa Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Cluj. Aceasta a subliniat că elevii, profesorii și părinții așteaptă aceste schimbări de mult timp și că planurile-cadru vor fi urmate de alte documente și demersuri pentru implementarea lor.
- Declarațiile au fost făcute la a doua dezbatere națională pe planurile-cadru de liceu puse în consultare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) pentru elevii care intră la liceu în septembrie 2026, organizată la Facultatea de Științe Administrative și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
- Proiectele de planuri-cadru de liceu propuse de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) sunt puse în dezbatere de pe 31 ianuarie 2025, până pe 6 martie. Noile planuri-cadru de liceu ar urma să se aplice cel mai devreme din anul școlar 2026-2027, pentru actualii elevi de clasa a VII-a.
„Sunt planuri-cadru pe care societatea românească le așteaptă de mult timp. Elevii, profesorii, părinții doresc reformă curriculară și reforma începe, evident, cu planurile-cadru, urmate de alte documente și demersuri care ne vor ajuta să le implementăm. Sigur că la orice schimbare există rezistență. Există persoane care s-au obișnuit ca lucrurile să meargă într-un anume fel, ne sperie, ne provoacă”, a spus Marinela Marc.
Ea a continuat: „Dar dacă ascultăm în primul rând vocea elevilor noștri, vom fi convinși că ei își doresc această schimbare, că își doresc ca și la noi, ca în multe alte țări, să aibă posibilitatea în ciclul superior al liceului să aleagă discipline care îi interesează pentru parcursul lor ulterior, pentru ce vor vrea să facă în carieră”.
Marc a oferit un exemplu din trecut, când schimbările curriculare au generat reacții puternice, dar în timp au fost integrate de profesori:
„Doar un mic exemplu vreau să vă dau, pentru că sunt profesor de foarte mulți ani și am prins multe schimbări în sistem: la un moment dat, când s-a schimbat programa la limba și literatura română și în clasa a X-a nu se mai studia un trimestru întreg poezia lui Eminescu, era jale mare în sistem. Am trecut de acea etapă – eu sunt profesor de limba și literatura română – și reușim să transmitem lucruri importante despre marele nostru poet și în condițiile actualelor planuri-cadru și programe școlare, pentru că profesorii sunt creativi și, dacă doresc, pot să se folosească de textul eminescian în orice context pentru a transmite anumite conținuturi sau a forma anumite competențe”.
Șefa Inspectoratului Școlar Cluj a subliniat și importanța unei analize de ansamblu asupra noilor planuri-cadru, evitând comparațiile directe cu sistemul actual:
„Cred că trebuie să ieșim din paradigma o oră în plus la disciplina X, oră în plus la disciplina Y și să gândim aceste planuri-cadru în integralitatea documentului și în spiritul principiilor care au stat la baza construirii lor. Nu este suficient să citim doar o coloană cu un anumit număr de ore dedicat anumitor discipline. Trebuie să gândim că aceste planuri-cadru vor sta la baza programelor de examene naționale gândite în conformitate cu noua lege a învățământului preuniversitar. Nu gândim Bacalaureatul de astăzi uitându-ne la planurile-cadru. Elevii de la învățământul tehnologic vor avea o disciplină scrisă de specialitate, la fel – cei de la vocațional. Va fi o probă scrisă din specialități opuse profilului. Deci trebuie să citim în integralitate aceste documente și cu gândul la pașii care vor urma, la programele școlare”.
În încheiere, Marinela Marc a îndemnat la un dialog constructiv în cadrul dezbaterii: „Eu vă mulțumesc că ați venit la această dezbatere. Îmi doresc să fie una care să genereze propuneri pertinente, propuneri constructive care să poată fi luate în calcul în acest proiect de reformă curriculară. Sper să avem un dialog civilizat și toți cei care aveți ceva de întrebat, de propus, să o faceți cu convingerea că veți fi ascultați dacă vor fi propuneri bine argumentate”.
Informații de context. Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.
- Pe 13 februarie, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat, după ce i-a primit în audiență pe decanii facultăților de istorie, că „Istoria românilor/ României” va deveni materie obligatorie la liceu.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării.
- În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.
Până în prezent, Consiliul Național al Elevilor (CNE), structură reprezentativă a elevilor organizată și bugetată de Ministerul Educației, nu a dat niciun punct de vedere pe actualele propuneri de planuri-cadru aflate în dezbatere publică până pe 6 martie. Mai mulți elevi din CNE despre care Edupedu.ro a scris că s-au numit pe ei și alți colegi, în afara regulamentului, într-o comisie numită „Biroul Executiv Interimar”, s-au întâlnit recent cu ministrul Daniel David.