Experimentele de la orele de științe, realizate practic, în timpul cursurilor, de către profesori, de multe ori cu ajutorul și implicarea elevilor, sunt cele care contribuie cel mai mult la înțelegerea și aprofundarea cunoștințelor științifice, spun cadrele didactice. Aceste experimente oferă elevilor oportunitatea de a vedea aplicarea directă a teoriilor și conceptelor, ceea ce poate face învățarea mai interesantă și mai profundă. Nu toate școlile au, însă, laboratoare de științe. Dar pe directorul Școlii Gimnaziale „prof. Vasile Gherasim”, din comuna Țibucani, județul Neamț, profesorul de chimie-fizică Liviu Popovici, nu l-a împiedicat asta.
Face experimente chimice sau fizice în clasă, cu ajutorul materialelor de laborator, în limita dotărilor pe care le are. Pentru restul experimentelor, sau în completarea lor, folosește mai nou tabla interactivă pe care școala o are în dotare din acest an școlar.
Experimentele reale sunt ideale, dar tehnologia poate oferi o alternativă practică și eficientă, contribuind semnificativ la procesul educațional în domeniul științelor, spune cadrul didactic.
„Experimentele pe care le facem live sunt cele mai atractive pentru elevi. Dar nu putem să facem chiar orice. Și atunci, cu astfel de elemente de tehnologie, totul devine și mai interesant pentru ei și mai atractiv. Sper din tot sufletul ca rezultatele, pe viitor, să se și vadă în acest tip de educație sub formă digitală”, spune Liviu Popovici.
Colegii profesori au și ei propriile abordări față de tehnologie, însă toți colegii din cancelarie vor să se implice și să dezvolte aplicarea la ore a activităților pedagogice moderate de tehnologie. „Fiecare învață, este autodidact. Am avut activități de formare și specializate, dar cel mai bine se învață atunci când tu lucrezi, când tu studiezi după ce îți prezintă celălalt, fie că este live în fața ta sau sub formă de tutoriale”, spune directorul.
Școala Gimnazială „prof. Vasile Gherasim”, din comuna Țibucani, județul Neamț a dotat prin PNRAS câte o sală de clasă gimnazială de la toate cele 3 corpuri de școală – pe lângă cea cu personalitate juridică, având arondate alte două – Școala Gimnazială Nr.2, sat Davideni, și Școala Gimnazială Nr.3 Țibucani. Pe lângă display-urile interactive, clasele au fost dotate și cu imprimante multifuncționale și laptopuri pentru utilizarea la ore. Tot în programul Național de Reducere a Abandonului Școlar, finanțat prin PNRR, vor fi desfășurate cursuri de formare a cadrelor didactice care predau la clasele de gimnaziu prin care acestea să dobândească toate competențele profesionale necesare digitalizării procesului de predare-învățare și evaluare.
- Termenul limită până la care școlile eligibile pot aplica pentru PNRAS 2, runda a II-a, este 16 februarie 2024.
- Lista unităților de învățământ eligibile pentru a primi finanțare în această etapă a fost publicată de Ministerul Educației.
Prin PNRAS, unitățile de învățământ preuniversitar de stat au obținut finanțare nerambursabilă pentru intervenții care să conducă la diminuarea riscului de abandon școlar, îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale, creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial, precum și pentru creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior, conform descrierii de proiect de pe site-ul Ministerului Educației.
Finanțarea prin PNRR este realizată în cadrul Componentei C.15 – Educație, Reforma 3 Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii, Investiția 4- Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar. În prima rundă au fost selectate 1.415 de școli, iar în runda a II-a încă se mai fac înscrieri pentru etapa a II-a. Grantul maxim pentru o unitate de învățământ este acum de 300.000 de euro.
Autoritățile centrale au recomandat recent ca echipamentele digitale pentru dotarea claselor, pe care primăriile le vor cumpăra cu bani din PNRR, să fie „calitative, moderne și adaptate vârstei elevilor“.
Puteți citi aici și un ghid pentru unitățile de învățământ: Digitalizarea unei școli din trei perspective – a unui profesor, a unui director și a unui primar.
Samsung Electronics Romania susține Educația digitală, consideră că digitalizarea în Educație nu este o opțiune, ci o necesitate și și-a propus să contribuie activ la un viitor mai bun al educației din România. În cadrul celui mai recent proiect de acest fel, SEED – Samsung Ecosystem for Education Development, compania sprijină un program de formare dedicat profesorilor, astfel încât aceștia să își dezvolte competențe digitale adecvate unui sistem modern de educație, sprijinit de tehnologiile digitale, care are ca obiectiv creșterea implicării elevilor și studenților în actul de învățare.
Citește și:
VIDEO E nevoie de o comunitate întreagă pentru a moderniza cu sens o școală. Colaborarea dintre autoritățile locale, profesorii și părinții din comuna Țibucani, Neamț poate fi soluția pentru viitorul elevilor
Ioana Nicolescu
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
R.P.
4 comments
Sa se efectuez lucrarile practice fizic, sa simte elevul obiectele pe care le manevreaza in timpul experimentelor.
Numai asa le rămâne intiparit in minte.
Laboratoare in Scoli, Liceee și Universitati nu porcarii cu imagini virtual.
Ce bine arata orele astea regizate, exact ca la inspecții, toti cuminți scriu tac. Pe așa ceva se bazează și toate cursurile de formare a cadrelor, adică situații ideale cum ar fi găini rotunde in spațiul gol. Exact o situație tragi-comica și o să explic mai jos.
Centrare pe elev nimic, ora e frontala. Cei mai mulți nu înțeleg nimic se vede după ei, speriați de paparazzi și de străinii din alte domenii pe capul lor.
Conform programei lectia aia e din septembrie, acum in modulul 3 e cu totul altceva, structuri de atomi, legături chimice, formule, calcule, aia trebuia făcut conform programei. A făcut aia foarte simpla că alta mai avansata nu se preta situației.
Despre subiectul lecție: mare chestie sa faci o lecție la clasa a 7-a că a decantat dizolvat sau și filtrat 3 substanțe. Cea mai simpla lecție din toată chimia. Serios, de ce n-a făcut la a 8-a sau lecția de zi din a 7-a? Orice om face operațiile asta când își face ceai sau filtrează /extrage îndulcește cafeaua. Dar le-a băgat o grămadă de chestii in cap de i-a ametit pe elevi. Vreo 2-3 mai destupați au mai răspuns și făcut ceva, restul pasivi, tipic orelor frontale clasice.
Proful le are cât de cât cu it-ul și tehnica, îmi pare ok și obligatoriu ptr un prof de fizica. Omul activ și al locului și dedicat care încearcă parca neputincios să mai facă ceva in acest sistem de învățământ care devine tot mai ostil. Nu știu ce ar fi însemnat babutele atehnice la pensie la 70 ani care nu se pricep deloc la PC sau cei necalificati grăbiți să plece să-și facă mendrele sau alte afaceri sau care nici nu intra la ora că nu știu materia având orice alta facultate. Apropo o fi titular tipul? Că la tara nu mai sunt titulari la fizica.
Să-i văd predând la licee tehnologice reacțiile de substituție electrofilă la arene și apoi rezolvând problemele de bacalaureat și admitere la medicina (macar cele din manual) într-o singură oră (pe săptămână) cu clasa de elevi care nu-s interesați deloc și mai vedem apoi. Asta e discrepanta pe care nimeni nu o vede la fizica și chimie. Sa înveți cultura generala sau sa te torturezi cu formule aride și calcule la probleme tembele de parca ar fi matematica și de parca toți ar deveni lucrători în laboratoare de cercetare militară la rusi sau la nasa.
Programa impune exact a doua variantă ptr ca aia se cere la bac și admiteri. Adică programa e f f proasta exact mai proasta decât pe vremea lui Stalin și nu ajuta elevul să găsească placerea in aceste materii, din contra îl torturează devenind materii detestate astfel nu doar de elevi dar și de profesori că de aia nici profesori nu mai au.
Întradevăr concluzia: avem dotări, dar avem programe și conținuturi nepotrivite, se știe și de aceea mai sunt numai pensionari necalificați și suplinitori fara catedra la 40 de ani pe la chimie și fizica.
Pun pariu că tabla aia interactiva mai mult de utilizarea de atunci de la ora fastuoasa nu va mai fi folosita. Și e montata in sala de informatica, de ce nu au în fiecare clasă o tabla clasica + una interactiva? Eu aveam in fiecare clasă de acum 5 ani. De ce au luat laptopuri in loc sa ia table in fiecare clasă? Ele pot funcționa și cu sisteme mai vechi fara ecran pe care le au deja in scoli.
Montantă in sala de informatica unde intra elevii odată pe lună iar la tic nu au profesor sau fac matematica.
S-au dat niste table d-astea și în 2009 in toate școlile, oare unde sunt? Câți le-au folosit? Sunt 15 ani deja și au adunat praful ptr că sistemul a excelat in schimbat structura anului școlar și alungat cadrele de la catedra.
Și încă ceva, mausul și tastatura trebuia să le aibă la-ndemana, nu sa deruleze greoi și enervant umplând timpul cu vorbe inutile ca sa caute ceva pe un site. Că merge derulat și de pe ecranul ăla e o facilitate că e tactil, dar de ce sa nu fii eficient și să ai și o rezerva in caz că se blochează ceva sau e o problema.
Pe la noi s-au desființat laboratoarele de chimie.
Folosesc de foarte mulți ani phet colorado edu (fizică, chimie, matematică, științele pământului, etc), un site extraordinar. Elevii pot lucra individual și măsura/verifica/aplica cunoștințele de la oră. La liceu, unde laboratorul meu e gol, e de real ajutor.
DAR. La clasa a 6-a, deși construim circuite și în laboratorul virtual, NIMIC nu înlocuiește aprinderea becului în circuitul real, cu baterie, fire, bec și întrerupător (efectiv, cel mai simplu posibil.) Nimic nu înlocuiește frustrarea – și micul succes – măsurării unor mărimi (de exemplu cu balanța mecanică, când ei se încăpățânează să măsoare trusa de matematică, iar trusa alunecă de pe taler!) Nimic nu ține loc de experimentarea primei electrizări prin frecare pe care o pot face EI singuri.
Copiilor le place să se joace cu mânuțele LOR, nu să se uite la un ecran, oricât de frumos colorat ar fi. Învățarea practică e cea mai bine însușită, dar din lipsa materialelor didactice, trebuie să ne mulțumim cu cea vizuală, unde e la noroc – cine poate să înțeleagă, bine, cine nu, se plictisește.
Vreau un laborator dotat, nu mai am nevoie de videoclipuri pe diverse site-uri.