VIDEO Rezultatele educației se pot măsura științific. Andreea Minea-Pic, analist român la OCDE: Educația de calitate înseamnă un stil de viață sănătos – crește speranța de viață, scad costurile cu asistența medicală

[jp_post_view]
Foto: © Dreamstime.com – Skypixel
„Pe lângă rezultatele economice directe, educația de calitate se traduce în competențe digitale, sociale, emoționale, cognitive, atitudini legate de învățare, care contează atunci când luăm în considerare investițiile în educație. De exemplu, educația de calitate se traduce într-o sănătate mai bună, se reduc cheltuielile sociale sau cu asistența medicală. În același timp, oamenii mai educați devin cetățeni mai implicați și pot sprijini democrația, care funcționează mai bine”, a declarat Andreea Minea-Pic, analist la Direcția Educație și Competențe OCDE, în cadrul conferinței online Solving the value for money equation in education a OCDE, desfășurată pe 29 noiembrie 2022.

Conferința s-a axat pe argumentele economice și sociale ale investițiilor publice în educație: „Dilema nu este dacă să investești sau nu în educație, ci mai degrabă cum să profiți la maximum de această investiție”. Andreea Minea-Pic a prezentat Rezultatele sociale ale educației, cu dovezi științifice despre cum educația susține o viață mai sănătoasă și mai fericită și societăți mai civice, coezive și incluzive:

  1. „Sistemele de educație au un rol important în dezvoltarea abilităților, cunoștințelor și atitudinilor care susțin stilul de viață mai sănătos și bunăstarea psihologică. Oamenii mai educați tind să trăiască o viață mai sănătoasă și mai fericită. Aceștia au tendința de a avea un exces de greutate mai scăzut, tensiunea arterială mai scăzută, fumează mai puțin, au o speranța de viață mai mare. De exemplu, adulții cu abilități de calcul mai bune au tendința de raporta o stare de sănătate mai bună. Desigur, puterea acestor asocieri între educație și sănătate variază foarte mult de la o țară la alta.
  2. Persoanele mai educate se bucură de o viață mai fericită. Abilitățile socio-emoționale sunt esențiale pentru sănătatea mintală. Există dovezi care arată că abilitățile socio-emoționale timpurii au un rol important în susținerea bunăstării psihologice individuale de la vârste fragede și până foarte târziu la vârsta adultă. 
  3. Educația susține societăți mai coezive, incluzive și civice. Educația poate promova șanse egale pentru toți. Mobilitatea ascendentă educațională rămâne o preocupare și atunci cand apar inegalități în funcție de statutul socioeconomic, de exemplu în ceea ce privește absolvirea învățământului superior. Intervenția timpurie este cheia pentru a rupe cercul dezavantajului. Am examinat relația dintre echitate și educația timpurie și avansată, analizând echitatea atât în termeni de participare, cât și în termeni de rezultate care decurg din educație. Echitatea și educația inițială sunt un indicator bazat pe datele din sondajul nostru Pisa, în timp ce echitatea și educația avansată sunt un indicator pe care l-am derivat pe baza datelor din sondajul OCDE privind abilitățile adulților. În timp ce în mai multe țări, inclusiv Coreea, Japonia sau Estonia, există echitate în învățare de la educația timpurie la cea avansată, foarte puține țări au echitate în educația avansată atunci când echitatea din educația timpurie are un nivel inferior. Prin urmare, un avantaj puternic al investiției în echitate în educația timpurie este că poate promova echitatea pe tot parcursul sistemului educațional și, prin urmare, mai târziu în viață”.

Alte rezultate sociale ale educației de calitate, potrivit analistei Andreea Minea-Pic:

  • „Educația de calitate poate sprijini angajamentul civic prin insuflarea de valori civice și democratice studenților legate de procesarea analitică a informațiilor, dar și abilități de gândire critică, care sunt esențiale pentru buna funcționare a democrațiilor.
  • Educația reduce comportamentul antisocial. Există dovezi din cercetări care arată că politicile educaționale, în special cele legate de reducerea abandonului școlar la liceu, dar și politicile care îmbunătățesc abilitățile de pe piața muncii, se pot traduce în beneficii sociale considerabile datorită costurilor reduse ale încarcerării și cu victimele infracțiunilor.
  • Educația ajută la construirea capitalului social și în special a încrederii. Încrederea contează, la rândul său, pentru rezultate economice, creștere economică, dezvoltare financiară, schimburi economice și comerț. 
  • Educația poate sprijini construirea unor societăți mai coezive prin formarea unor indivizi mai toleranți și mai deschiși la minte. Într-adevăr, educația este un factor cheie determinant al toleranței, dar și al atitudinilor discriminatorii scăzute.
  • Educația are un rol important în ceea ce privește pregătirea indivizilor și a societăților pentru tranziția și transformarea digitală. Analiza pe care am efectuat-o pe baza datelor de la PISA a arătat că utilizarea dispozitivelor digitale ca parte a activităților de predare poate sprijini performanța elevilor, deși nu toate sistemele de învățământ au reușit să exploateze potențialul tehnologiilor digitale pentru învățare.
  • Educația de calitate se traduce într-o serie de rezultate sociale care contează atunci când luăm în considerare investițiile în educație. Sprijină un stil de viată mai sănătos, ajută la construirea unor societăți mai civice, mai coezive, dar și incluzive, care se adaptează la schimbare. Prin urmare, este foarte important, atunci când se analizează investițiile în educație, să se țină cont nu numai de beneficiile economice ale educației, ci și de rezultate sociale mai ample care decurg din educația de calitate.” 
Cum putem măsura rezultatele sociale ale educației. 2 exemple din Chile și Franța

„Pe de o parte, în sondajele internaționale, cum ar fi PISA, se pune accentul pe o serie de rezultate în ceea ce privește competența globală, conștientizarea mediului, bunăstare, în timp ce pe partea cercetării academice au existat multe cercetări despre rolul educației pentru sănătate, dar și de reducere a criminalității. Sistemele educaționale au adoptat tot mai mult abordarea copilului ca întreg în măsurarea performanței și pentru strategiile educaționale”, spune Andreea Minea-Pic, care oferă 2 exemple:

  1.  „Unul este din Chile, o țară în care sistemul de măsurare a calității educației ia în considerare rezultatele sociale ale educației și folosește aceste dovezi pentru alocarea de resurse școlilor care se confruntă cu probleme. Se colectează informații legate de rezultatele școlare ale copiilor, de auto-percepția academică, autoevaluarea, motivație școlară dar și obiceiuri sănătoase pe care le pot avea copiii. Apoi, pe baza acestor informații, se clasifică școlile pentru alocarea resurselor.
  2. Un al doilea exemplu este cel al Franței, unde Ministerul Educației și Secretarul de Stat pentru Egalitatea de Gen au lucrat pentru a concepe strategii mai bune în politicile educaționale pentru incluziunea de gen:  module obligatorii în formarea inițială a profesorilor, pentru a-i instrui mai bine în lupta împotriva prejudecăților, dar și eforturi pentru a ghida mai bine orientarea fetelor, pentru a evita autocenzura pe parcursul traiectoriilor lor educaționale. Autocenzura în educația inițială contează pentru orice rezultate pe care fetele le pot avea după aceea”.

Context:

PISA este abrevierea Programme for International Student Assessment și este un studiu
comparativ internaţional iniţiat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la care România aspiră să adere, cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, în trei domenii principale: lectură, matematică şi ştiinţe.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a cerut OCDE să testeze și competențele de tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) la PISA 2025: „Asta ne va permite și să adaptăm mult mai bine lucrurile pentru viitor”, a declarat ea la începutul lunii noiembrie.

Foto: © FamveldmanDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. Aiurea!
    Primul lucru care conteaza este increderea societatii in sistemul educational. La noi este la pamant, parerea omenilor fiind ca scoala, profesorii nu fac ce trebuie. Consecinte:
    1. Sistemul educational este subfinantat. Alea 6% promise ar fi date daca oamenii ar considera cu adevarat ca educatia poate insemna ridicarea societatii. Asa, lumea nu considera, cele 6% nu sunt date, iar votantii trec cu vederea, pentru ca educatia nu e, de fapt, prioritara. Autostrazi, arhitectura urbana… sunt. Lipsa finatarii face ca familiile cu posibilitati materiale sa caute solutii alternative pentru educatie.
    2. Legea salarizarii unitare, de fapt, ierarhizeaza, pe baza salariului, profesiile din Romania. Profesorii au salariul mic, sunt jos in ierarhie, adica sunt neimportanti si deci absolventi competenti care ar putea deveni profesori prefera sa aleaga alta meserie; nu vor sa fie sub un sofer cu vechime. Lipsa oamenilor competenti, agraveaza lipsa de performanta a sistemului educational si suntem intr-o spirala negativa
    3. Parintii, cu educatie si posibilitati financiare nu cred ca scoala poate sa ii educe cu adevarat pe copii lor. Asa ca in loc sa se implice in rezolvarea problemelor la unitatea scolara, prefera sa dea bani pe meditatii. In loc sa se implice in eficientizarea invatamantului universitar (i.e. tambalau la numarul de mandate, finantare insuficienta) prefera sa isi trimita copii sa studieze afara. Copii ce studiaza afara, frecvent raman afara, numarul platitorilor de taxe scade, si educatia va fi si mai sub-finantata.
    Concluzie – toate povestile astea cu evaluare de fapt cimenteaza problema originala. Evaluarile vor constata ca scoala e imperfecta, neincrederea va creste si 1,2,3 se vor acutiza

    1. Dar …profesorul nu are nicio vina in …tarasenia aceasta ?
      Pate ca si …PFA urile subrezesc invatamantul !
      Salarizarea nu trebuie comparata cu nicio categorie salariala ,deoarece …profesorii au program .benevol, pot parasi locul de munca / scoala cand doresc, nu au 8 ore / zi , vacante si concedii la greu etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Generația „experiment” 2012-2025 – primii elevi care au făcut clasa pregătitoare. La gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați / Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară

Circa 100.000 de elevi de clasele a XII-a și a XIII-a au participat de luni, 24 martie, la probele scrise de la simularea examenului de Bacalaureat 2025, potrivit datelor de…
Vezi articolul

Cercetătorul Dacian Dolean: În loc să se îngrijoreze că Liceele Pedagogice formează învățători, ARCE ar fi bine să învețe să facă cercetare avansată în științele educației

Am urmărit dezbaterea recentă referitorare la propunerea de desființare a specializării „învățător-educator” la liceele pedagogice, și comunicatul recent al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE) referitor la această dezbatere.…
Vezi articolul

Oana Moraru: În România, profesorul e de mult timp abandonat singur la catedră. Da, copilul are nevoie să se simtă bine la școală, dar și sub presiune. Învățarea se întâmplă și cu pasiune, dar și cu constrângere, și cu libertate, dar și cu monitorizare și răspundere

Există două realități aparent contradictorii ale relației elev-profesor. Vorbind de școlile publice, de masă, dar și despre cele particulare cu mai mult de 200 de elevi (unde s-a depășit statutul…
Vezi articolul

GRAFIC Lipsa Educației degradează calitatea vieții în România. Față de 2011 indicele pentru acces la Educație de calitate s-a redus la jumătate. În lume suntem pe locul 80 la învățătură, arată Indicele de Progres Social – Deloitte

România stă mult mai prost la capitolul educație decât la mulți alți parametri luați în calcul pentru a evalua calitatea vieții și bunăstarea socială, potrivit Indicelui de Progres Social realizat…
Vezi articolul