Mesaj puternic de susținere a cercetării și de evaluare diferențiată a institutelor de cercetare, lansat de profesorul Vladimir Tismăneanu. „Cercetarea științifică trebuie sprijinită, nu torpilată. Orice abordare «la grămadă», orice stahanovism demolator păcătuiește prin arbitrariu și incompetență”, avertizează profesorul de științe politice Vladimir Tismăneanu, care este directorul Centrului pentru Studiul Societăților Postcomuniste la Universitatea Maryland din SUA.
Fostul președinte al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, Tismăneanu amintește că „Ceaușescu a desființat Institutul de Matematică. A prigonit institutele de cercetare în general, îndeosebi pe cele umaniste”.
„N-a priceput niciodată ce înseamnă cercetare. Era un primitiv”, spune Vladimir Tismăneanu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Profesor de științe politice și director al Centrului pentru Studiul Societăților Postcomuniste la Universitatea Maryland din Statele Unite ale Americii (SUA), Vladimir Tismăneanu a reacționat după ce fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, a publicat o listă cu institutele de cercetare, fără a face nicio diferențiere valorică între ele, listă pe care a însoțit-o cu mesajul: „toate astea finanțate din banii dumneavoastră”, în contextul discuțiilor despre reducerea cheltuielilor bugetare.
Ulterior, după ce ministrul Educației și Cercetării a anunțat că a început evaluarea tuturor institutelor de cercetare și a unităților de cercetare-dezvoltare-inovare din sistemul național, evaluare care va conduce la reorganizarea arhitecturii, deputatul USR Claudiu Năsui a lăsat să se înțeleagă că evaluarea acestor institute s-ar datora mesajului său. Or, procedurile anunțate de ministrul Educației și Cercetării cu privire la acest sector subfinanțat sunt prevăzute de mai bine de un an, au fost promovate de Daniel David pe parcursul mandatului său, iar demararea lor oficială a fost anunțată vineri 30 mai, cu câteva zile înaintea postării politicianului.
Cu doar o săptămână în urmă, Claudiu Năsui propusese și tăierea granturilor pentru institutele de cercetare din România.
Mesajul integral al politologului Vladimir Tismăneanu, profesor la Universitatea Maryland:
„Ceaușescu a desființat Institutul de Matematică. A prigonit institutele de cercetare în general, îndeosebi pe cele umaniste. N-a priceput niciodată ce înseamnă cercetare. Era un primitiv. Suntem în 2025. Cercetarea științifică trebuie sprijinită, nu torpilată. Orice abordare «la gramada», orice stahanovism demolator păcătuiește prin arbitrariu și incompetență”.
Informații de background
- România are cea mai mică alocare guvernamentală pentru cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană – doar 0,12% din PIB, potrivit Eurostat (sursa).
- România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană și la capitolul inovare.
- Și aceasta în condițiile în care inovația reprezintă o prioritate maximă pentru economia europeană, în competiție cu cea americană sau cele asiatice, iar situația din sistem este considerată o vulnerabilitate maximă pentru România, țară unde, potrivit unui studiu, o treime dintre cetățeni cred că știința și tehnologia au influență negativă asupra societății.
- Cercetarea românească – cu toate institutele listate exhaustiv de deputatul Năsui – are parte în continuare de o finanțare strict simbolică de la statul român, de puțin peste 0,1% din PIB, deși ar fi trebuit, conform legii, să primească 2% încă din 2020
Citește și:
Fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, susține că datorită mesajului lui cu lista institutelor de cercetare „finanțate din banii dumneavoastră” a început evaluarea acestor institute / Procedura era prevăzută de peste un an, a fost promovată luni de zile de ministrul David și a fost anunțată oficial pe 30 mai / USR: „cercetarea merită respect”
OPINIE Numitorul comun pentru un manelist condamnat și întregul sistem românesc de cercetare: eșecul unor elite de a gândi critic în momente critice
ULTIMA ORĂ Ministrul Educației și Cercetării anunță că a început evaluarea tuturor institutelor de cercetare și a unităților de cercetare-dezvoltare-inovare din sistemul național: Am început o evaluare, care va duce apoi la reorganizarea arhitecturii / Între timp, accentuăm distribuirea fondurilor prin competiție
„Tăierea granturilor și a finanțării de tip nucleu pentru INCD-uri” – propusă ca soluție de reducere a cheltuielilor guvernamentale de Claudiu Năsui, deputat al USR, partid ce participă la consultările pentru formarea noului Guvern / Subfinanțarea gravă din cercetare – reclamată și de Asociația cercetătorilor, și de ministrul Daniel David
Raluca Pantazi
Cristian Pantazi
Costin Ionescu
Daniel David
6 comments
Este regretabil ce se întâmplă în acest moment, declanșat de un domn parlamentar, dintr-un partid care a fost sancționat de votul românilor, justificat și de incompetența crasă a acestui politician ce nu cunoaște nimic despre Cercetarea Științifică în general și mai ales despre Cercetarea Științifică Dezvoltarea Tehnologică în special. Afirmațiile respectivului domn sunt nu numai eronate, dar îndeamnă pe români la distrugerea sectorului Cercetării Științifice Dezvoltării Tehnologice naționale și culpabilizarea cercetătorilor științifici și personalului din cercetarea științifică de situația dezastruoasă în care ne aflăm. Se induce că aici ar fi gaura neagră care a absorbit bugetul național și a determinat gradul de îndatorare ce a adus România în pragul colapsului și nu pensiile speciale, corupția de la toate nivelurile, promovarea clientelei politice în posturi de decizie, pe baza ”meritocrației politice și a nepotismului”, în locul specialiștilor / profesioniștilor ș.a.. Spre știință celor ce-și exprimă părerea după afirmațiile dlui parlamentar și având la bază ”lista” domniei sale:
1- Cercetarea Științifică Dezvoltarea Tehnologică este reglementată în Manualul Frascati, al OCDE și actualizat în 2015 fiind ”metodologia recunoscută la nivel internațional și include definiții ale conceptelor de bază, orientări pentru colectarea datelor și clasificări pentru compilarea statisticilor, privind cercetarea și dezvoltarea” (preluat din Manual);
2- cercetarea științifică românească a fost primul sector al economiei naționale care s-a reorganizat în cadrul Programului Phare, subvenționat de U.E., beneficiind de expertiza colegilor englezi și ale căror recomandări au stat la baza OG57/ 2002 – legea Cercetării Științifice și Dezvoltării Tehnologice, modificată și răsmodificată funcție de interese străine sectorului,
3- Statutul cercetătorului științific și al personalului din cercetare dezvoltare face obiectul L.319/2003, care a fost abrogată prin L. 183/2024, care este un amestec de probleme de etică, de structură a unor organizații așa zis consultative ș.a., toate pentru a ascunde adevăratul scop, includerea cadrelor universitare ca personal de cercetare, prin ridiculizarea profesiei de cercetător științific, desființarea activității de dezvoltare tehnologică (IDT), a activității personalului de cercetare, răspunzând intereselor aceleiași clientele străine sectorului;
4- L.25 / 2023- privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare… este cu un titlu fals, deoarece nu se referă la Spațiul European al Cercetării, se urmărește desființarea Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare (INCD), prin absorbția acestora de universități și desființarea organizațiilor de cercetare, contrar libertății constituționale de a cerceta și a se organiza. Nu există în lume acest amestec în activitatea unor institute, laboratoare, centre, unități de cercetare și aroganța de a ”califica” activitatea de cercetare științifică și a dispune modul de organizare al acestora, mai ales în situația în care nici nu o finanțezi. Conform OG 57/2002, cu modificările și completările ulterioare, aprobate cu L.324/2003, cu modificările și completările ulterioare, INCD beneficiază de Program Nucleu și negociază salarii prin CCM (Contract Colectiv de Muncă), iar pentru institutele din cadrul Academiei Române , Academiei de Științe Agricole și Silvice, salariile sunt stabilite prin Legea salarizării unitare (bugetare) și nu se negociază. În acest act normativ există discriminări majore în salarizarea cercetării științifice, față de salariile din învățământul superior;
5- referitor la ”calitatea” mediului de cercetare din România ar trebui să se rememoreze că, colegii europeni și Comisia Europeană (CE) au avut încredere în potențialul cercetătorilor români, în profesionalismul lor, când au hotărât ca în România să se construiască și să funcționeze o Infrastructură Europeană de Cercetare, ELI-NP-Laserul de la Măgurele, ale cărui cheltuieli de funcționare, urmau a fi finanțat de CE. Proiectul a fost sabotat după ce s-au investit în jur de 1miliard de euro, majoritate fonduri europene, dar și naționale, deoarece nu trebuia ca C.E. să aibă un punct de interes în România și să constate adevărul privind distrugerea C.Ș.D.T. românești. De remarcat că autorul acestei performanțe, de a scoate cercetarea românească din elita mondială, printr-o infrastructură de cercetare europeană, este consilier onorific al actualului ministru al MEC și consilier al primului ministru. Se vede că îl recomandă pentru funcția de consilier al mai multor prim-miniștrii și expertiza în sabotarea proiectului european, dar și a prim miniștrilor începând din 2020 ;
6- alocarea a 1% din PIB pentru C.Ș.D.T. a fost angajamentul României în Acordul de preaderare la U.E. în anul 2000, nici odată respectat, cu toate că, tot spre știința românului, între timp U.E. a crescut la 3% alocația din PIB pentru C.Ș.D.T.;
7- implicarea ultimilor miniștrii în distrugerea C.Ș.D.T. prin acte normative aberante, a reprezentanților partidelor ce au condus România în acești ani, ar trebui anchetată de structurile de securitate națională, activitatea de cercetare științifică fiind o vulnerabilitate a securității naționale;
8- ”Lista” este aberantă deoarece sunt puse alături structuri care sunt total diferite, dovedind lipsuri în educația primară, când se învață că nu se pot aduna pentru a da cifra ”173”, ”mere cu pere” (pentru a respecta exemplul din școală dinainte de Programul România Educată). Nu este lipsită de interes omiterea din această alăturare a unor structuri care sunt finanțate tot din acest buget al C.Ș.D.T., ca de exemplu Academia de Științe ale Securității Naționale, cu 200 de membrii secreți, care au toate drepturile membrilor Academiei Române, fără a se putea numi academician;
9- nu este lipsit de interes cum a fost pregătită această distrugere a C.Ș.D.T. românești, prin ”genocidul” cercetătorilor științifici și personalului din cercetare, care din aproximativ 170.000 în 1989 a ajuns sub 10.000 în 2024. Genocid mascat prin introducerea, cu complicitatea Institutului Național de Statistică, a masteranzilor și doctoranzilor ca cercetători științifici, ce a crescut artificial numărul la aproximativ 14.000, existând o explicație bineînțeles;
10- Tot în argumentarea celor de mai sus sunt și ”contribuțiile” domnilor Ciprian Teleman, care a eliminat reprezentanții partenerilor sociali din structurile consultative ale ministerului, Cristian Ghinea, Marcel Boloș și Adrian Curaj, care au ”scris” capitolul din PNRR referitor la cercetarea privată, dar cu ținte și jaloane ce vizează C.Ș.D.T. de stat, cu programe – exemple de demagogie: ”cuvinte goale , ce din coadă au să sune”. De altfel, actele normative și personalul necesar pentru distrugerea C.Ș.D.T. sunt rezultatul finanțării europene prin SIPOCA 393 și SIPOCA 592, cu specialiști anonimi, iar actuala conducere a Autorității Naționale pentru Cercetare ( a se remarca că s-a evitat Științifică) provine din cadrele pregătite pentru conducere și execuție, tot anonime, în cadrul acelorași proiecte. Este interesant și nu lipsit de interes că, toți utilizează aceeași expresie ”sistemul nostru de CDI suferă de fragmentare”, care nu se aplică și la universități, de exemplu la UBB, unde sunt aproximativ 100 centre și institute de cercetare dezvoltare, se pare că există o competiție cu UPB, care a devenit Universitatea Națională de Știință și Tehnologie București POLITEHNICA BUCUREȘTI (neacreditată), unde a început înglobarea INCD-urilor, conform indicațiilor dlui ministru. Consider situația cu atât mai gravă, cu cât actualul președinte, urmează linia fostului și refuză orice întâlnire privind situația sectorului Cercetare Științifică Dezvoltare Tehnologică, preferând compania unor așa ziși consilieri de tipul dlor Sorin Costreie, Adrian Curaj, complicitatea autorilor programului ”România Educată” și a dlui Daniel David, caracterizat perfect de dl. Ben-Oni Ardelean ca ”un mare dezastru”, care și-a numit prin O.M. ”apropiații” anonimizați, în Consiliile Naționale ale C.Ș.D.T. și a stabilit calea de înglobare a INCD în universități, punând în aplicare actele normative, ilegale, ale ”complicilor ” Sebastian Ioan Burduja și Bogdan Gruia Ivan, L.25/2023 respectiv L. 183/2024 și HG138/2024.
Cercetarea, adevarata cercetare, categoric trebuie nu numai incurajata ci si finantata corespunzator, iar acolo unde se aduc rezultate stimulentele sa fie pe masura.
Dar, hai sa recunoastem.
Ce rezultate ? au obtinut ,de exemplu, Statiunile de Cercetare Viti-Vinicole, domeniu pe care-l cunosc . Si sunt, in Romania, vreo 4-5 astfel de SCDVV-uri. Daca le punem la socoteala si pe cele de cercetare in pomicultura numarul lor va creste.
Din cate stiu eu, doar la Fundulea si Lovrin , specializate in cercetare dezvoltare culturi cerealier, s-au obtinut rezultate. Si se adauga si Statiunea de Cercetare in legumicultura de la Buzau.
In rest, cu referire la viticultura, domeniu cunoscut mie , sunt doar niste atarnatori pentru salarii de la Stat.
Dupa aderare la UE , incepand cu 2007, s-a lansat programul de reconveversie-restructurare cu o anvelopa financiara de cca. 47 milioane de Euro/an, fonduri nerambursabile.
A fost, si a ramas, singura alocare financiara din fonduri nerambursabile UE, accesata, pana in ziua de azi, 100%. Iar azi, cererile de accesare a fondurilor acestea ( se numesc fonduri FEGA )sunt cu 200% mai mari.
Dar, faceti o analiza, datele statistice pot fi accesate de la APIA si DAJ-uri.Veti constata ca materialul saditor ( butasii de vita de vie ) au fost in cea mai mare proportie importati din Franta, apoi vin la rand Italia, Spania si mai nou Croatia.
De ce ?. Pentru ca aceste SCDVV-uri nu au facut de secole nici o selectie clonala.
Nu au creat, cu exceptia statiunii de la Odobesti , care a creat soiul Sarba, nici un soi valoros.
Nu exista nici un fel de preocupare pentru crearea, in colaborare cu industria fito-farmaceutica, nici o substanta de tratament fie aceasta insecticid, fungicid , ingrasamant, drojdii selectionate, enzime, etc. ,mai ales pentru productia de struguri si vinuri BIO.
Si au aceste SCDVV-uri sute de hectare de vie in exploatare, dar nu au nici un laborator de genetica. Laboratoare de cercetare pentru substante de tratament = zero impuscat.
As continua cu scoaterea la lumina a acestor deficiente daca cineva se va gandi : Oare o fi avand dreptate acest carcotas ?.
Solutia = sa vanda Guvernul aceste societati, sub conditia impusa cumparatorului de a pastra obiectul de activitate.
Cercetarea stiintifica, aplicata sau teoretica este legata de mediul universitar. In Ro, dupa 1948, dupa model sovietic avem institute ale Academiei Rom, institute care au fost pe langa ministere, devenite INCD uri, institute ale armatei. Dupa 1990 pe aceasta structura au aparut zeci de centre de cercetare in universitati publice si private. Nu a existat o reforma reala in cercetare. O faramitare extrema si multe unitati de cercetare nici nu pot fi considerate ca fiind de cercetare, atat ca rezultate dar si ca personalul angajat..
ceea ce se întâmplă cu cercetarea românească e și vina cercetătorilor. Au tot stat cu mâna întinsă la stat, pe salarii mari, și au rebobinat aceleași teme de cercetare, ani la rând, fara a face efortul de a colabora cu cei din piețele de profil, pentru a face îmbunătățirea concretă a activității acestora, prilej cu care se puteau și cofinanța… Am lucrat într-un astfel de institut prăfuit și inutil, in care directorul, secretarul științific și unii cercetători se foloseau de titulatura institutului pentru a deturna colaborările cu agenții economici în nume propriu, și nu ca reprezentanți ai institutului. Ar trebui că toate aceste institute sa se finanțeze din fonduri proprii…Ar rămâne astfel pe piata doar cei care merita cu adevărat.
Cercetare in Ro in afara de maxim 25 de institute si centre univ.de cercetare este o himera. Ce au cercetat si cu ce rezultate notabile zeci de institute ake Academiei, ale Min. Cercetarii, ale universitatilor. Exista facultati care au 3- 4 centre de cercetare, care fac ce?!! Mai bine mai putine, cu cercetatori f.bine pregatiti si cu salarii decente. La stat, cercetarea este timpul trece, leafa merge si facem studii de arhiva, cu zeci de salariati fara doctorate si articole individuale deosebite.
Pai e simplu: atâția ani s-a lucrat intens la distrugerea educației celor mai mici.
Din „nefericire”, eforturile lor tot au lăsat destule minți curioase. Așa ca este cazul sa se concentreze si pe alte niveluri.
Educatia din România este la un nivel extrem de redus, prin politicile promovate, prin legislația in veșnică schimbare si prin slaba finanțare. Cercetarea se zbate de peste 25 de ani sa supraviețuiască. Finanțarea este si mai proasta decât a educației (chiar daca tot politicul, prin voci „independente”, lasă impresia ca din banii de educație universitarul trebuie sa furnizeze si rezultate in cercetare). Sunt ani in care 0.2% a fost considerat un succes, chiar daca reprezentau 20% din ținta asumată după aderarea la UE.