Zi liberă pentru elevi, profesori și părinți, 1 iunie este o dată care cel mai probabil nu va fi legată de weekend pentru o mini-vacanță. “Din punctul meu de vedere, nu va exista o punte” între ziua de duminică, 30 mai, și marți, 1 Iunie, care este zi liberă prin lege, dar “dacă va exista o altă decizie, ne vom conforma”, a spus miercuri pentru Edupedu.ro ministrul Muncii, Raluca Turcan. Amintim că acest an școlar a fost puternic marcat de trecerile succesive ale cursurilor din format fizic în online și apoi din nou în format față în față, care au dus la pierderi masive de învățare, potrivit ministrului educației.
- Amintim că România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa (în jur de 165 de zile de școală în România, față de 200 câte are Italia, de exemplu)
Elevii mai au 8 zile de școală până la prima zi liberă – marți 1 iunie. Ministrul Muncii a precizat că personal nu este de acord cu o punte între ziua liberă și weekend, așa cum nu este de acord „nici cu propunerea unei zile libere pentru vaccinare”, proiect propus recent de USR Plus.
Raluca Turcan a spus că nu știe să existe discuții oficiale în privința unei punți înainte de 1 Iunie.
1 Iunie este, potrivit Codului Muncii, zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează. Anul acesta, Ziua Copilului pică marți, ceea ce a dus la diverse speculații în presă și social media în privința unei posibile punți.
România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală
România este una dintre cele 3 țări europene care au cele mai puține zile de școală din Europa: în jur de 165, la fel ca Malta și Albania, spun experții europeni în raportul „The organisation of school time in Europe”, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice).
Analiza, făcută pe anul școlar în curs, arată că la polul opus se află Danemarca și Italia, cu 200 de zile de școală, iar jumătate din țările/regiunile europene au între 170-180 de zile și în alte 17 țări/regiuni, zilele de școală variază între 181 – 190.
Finlanda și Danemarca, două din țările cu cele mai bune rezultate în Educație (testele PISA), sunt țările unde copiii revin cel mai devreme la școală din toată Europa. România este din nou codașă aici, fiind printre puținele unde școala începe la mijlocul lunii septembrie, o luptă pe care Educația o duce an de an cu Turismul și pe care o pierde.
Câte săptămâni de școală au avut anii școlari, în România, din 2008 până în prezent
Structura anului școlar 2020-2021: are 34 de săptămâni de cursuri, 167 de zile de școală
Structura anului școlar 2019-2020: are 35 de săptămâni de cursuri, ordinul oficial nu precizează numărul de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2018-2019: are 34 de săptămâni de cursuri, în total 168 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2017-2018: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 167 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2016-2017: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 169 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2015-2016: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2014-2015: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2013-2014: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2012-2013: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2011-2012: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2010-2011: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2009-2010: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 173 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2008-2009: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 172 de zile lucrătoare
Sursa: analiză din 2018 a HotNews.ro
Citește și:
Numărul de ore și de zile de școală contează în rezultatele elevilor. Dragoș Iliescu: Copiii din România nu fac prea multă carte. Având ore puține de școală, îi încărcăm masiv cu teme, ceea ce nu e în ordine
Mircea Miclea: Școala să se termine pe 30 iunie și să înceapă la 1 septembrie, din acest an. Împărțirea în trimestre se justifică dacă se reduce fragmentarea și crește durata anului școlar
Cercetătorul Dacian Dolean, specialist în alfabetizarea timpurie: Creșterea numărului de zile de școlarizare ar avea un avantaj foarte mare pentru elevii din medii defavorizate
Cîmpeanu: Eu personal nu am înțeles niciodată trecerea la semestre / Revenirea la anul școlar cu trei trimestre va fi lansată în dezbatere publică cel târziu la toamnă
Revenirea la structura cu trimestre, în loc de semestre și posibilitatea de a prelungi anul școlar încă din toamnă, dacă vor părinții, elevii și sindicatele – ipoteze enunțate de ministrul Educației
GRAFIC România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală. Câte zile de școală au statele din Europa
2020: Educația, bătută de turism în guvernarea liberală. România începe școala în 2020 “tradițional”, la fel de târziu ca 5 țări europene
Redacția
Mihai Peticilă
G4Media.ro
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
3 comments
Decizia este cam problematică pentru cei care fac naveta săptămânal, însă aceștia, ca să nu mai bată drumul de două ori ca să zic așa (pe 30 sau 31 și pe 1 sau 2 iunie) pot face orele din 31.05 online…
Diferență de la 1 la 3 zile de școală…
Uriașă diferență😵!!!! Oare cele de la una la trei zile în plus petrecute la școală îl fac pe educabil mai educat? Nivelul de performanță al acestuia este indisolubil legat de aceste 1-3 zile?!?
Dar în anii când România nu se afla în coada clasamentului cu zilele petrecute de elevi la școală de ce nu ați scris un articol pe această temă? Un articol care să confirme încadrarea școlii românești, din punct de vedere al timpului petrecut de elevi la școală, pe linia școlilor din Europa, bineînțeles, și în care să expuneți performanțele deosebite dobândite de elevi în acest surplus temporal.
Știți care este, de fapt, REALITATEA? Că fiecare se simte îndreptățit să vorbească despre învățământ (sau despre oricare alt domeniu în care nu are nicio competență – căci la noi, la români, atitudinea este generală – ) atunci când are chef și după cum are chef, că mass-media nu cunoaște (deși cred că, mai degrabă, nu acceptă (sic!)), DIN PĂCATE, decât prea puțin din adevărata față a învățământului românesc, și că, de altfel, ca marea majoritate a celorlalți, nu face decât să arunce un măr al discordiei între diversele categorii socio-profesionale, între angajații de la stat și cei de la privat și așa mai departe.
Nu v-a spus nimeni că jurnalismul autentic nu se pretează la asemenea judecăți lipsite de fundament pentru că s-ar transforma doar într-o altă „gură a târgului”? Chiar NIMENI? Și dacă nu, chiar nu ați intuit?!? Dezamăgitor…😯
Finlanda și Danemarca, două din țările cu cele mai bune rezultate în Educație (testele PISA), sunt țările unde copiii revin cel mai devreme la școală din toată Europa.
Poate pentru că în țările nordice temperatura în sala de curs nu e de la 30 de grade Celsius în sus în luna septembrie, cum e în România. Noi nu avem aer condiționat în prea multe școli. A cere ca școala să înceapă mai devreme doar pentru că așa se întâmplă în alte țări e formă fără fond, ca de obicei. Jumătate din țările europene au un an școlar doar cu o săptămână mai lung ca al nostru.
Problema nu e la câte săptămâni are anul școlar, ci la conținuturile obligatorii care trebuie predate/învățate. Acolo nu se umblă niciodată, ci doar la numărul de ore pentru discipline, sau la numărul de săptămâni de școală. Iar vina pentru toate greutățile întâmpinate de elevi cade pe umerii profesorilor, care trebuie să urmeze o programă obligatorie dar fără timp pentru aprofundare, în timp ce politrucii iau decizii și se spală pe mâini de consecințe.