Academia Română organizează miercuri, 22 octombrie 2025, o sesiune de comunicări științifice dedicată împlinirii a o sută de ani de la stabilirea macedoromânilor în Dobrogea, potrivit unui comunicat de presă. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română, va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00, și îl va avea în deschidere pe acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Sesiunea științifică comemorează momentul de la 26 octombrie 1925, când primul vapor cu macedoromâni – vasul „Iași” – a debarcat în portul Constanța, aducând 1.500 de familii din țările balcanice, stabilite ulterior în Cadrilater. Data coincide cu sărbătoarea Sfântului Dumitru, o zi cu profunde semnificații pentru păstorii aromâni, asociată cu coborârea turmelor la iernat.
În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, și acad. Nicolae Saramandu, președintele Societății de Cultură Macedo-Române. Lucrările științifice vor fi susținute de dr. Viorel Stănilă (Institutul de Studii Sud-Est Europene), prof. univ. dr. Manuela Nevaci (Institutul de Lingvistică „Al. Rosetti – Iorgu Iordan”) și dr. Emil Țîrcomnicu (Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”).
Context istoric: de la colonizarea din 1925 la comunitățile de azi
Prezența macedoromânilor în Dobrogea este atestată încă din 1880, însă stabilirea organizată a avut loc între cele două războaie mondiale, în fostele județe Durostor și Caliacra. În urma schimbului de populație dintre România și Bulgaria din 1940, aceștia au fost strămutați în județele Tulcea și Constanța, unde comunitățile aromâne rămân active și astăzi, mai transmite Academia Română în comunicat.
Potrivit acad. Nicolae Saramandu, colonizările au început în 1925 cu fărșeroți din Albania (zona Korça), urmați de grupuri din Grecia, Macedonia și Bulgaria, inclusiv grămosteni și arâni moscopoleni. În anii următori, între 1928 și 1932, procesul a continuat prin instalarea altor familii provenite din regiunile Seres, Drama și Cavala (Grecia) și din actuala Republică Macedonia de Nord.
Rolul Societății de Cultură Macedo-Române
Fondată în 1879 și recunoscută oficial în 1880, Societatea de Cultură Macedo-Română a avut un rol central în păstrarea identității și a limbii acestor comunități. Organizația a emis, la cerere, certificate de apartenență la naționalitatea română pentru aromâni și meglenoromâni și a sprijinit înființarea de școli și biserici românești în Balcani, arată sursa citată.
Legătura culturală dintre românii de la nord și sud de Dunăre
Macedoromânii – aromânii și meglenoromânii – reprezintă o punte culturală între românii nord-dunăreni și cei sud-dunăreni, păstrând forme vechi de grai și tradiții comune. Printre personalitățile cu origini aromâne se numără și Andrei Șaguna, mitropolitul ortodox al Transilvaniei, ale cărui rădăcini familiale se află în Albania.
- „Primele colonizări au început în 1925 cu fărșeroți din Albania (zona Korça), care au întemeiat satul Frașari în Cadrilater. Tot atunci au venit și fărșeroți din Grecia (zona Vodena), așezați în județul Caliacra”, a explicat academicianul Nicolae Saramandu, președintele Societății de Cultură Macedo-Române, conform sursei citate.
Redacția
Ioana Nicolescu
Diana Ghimiși