Abandonul școlar a scăzut la 16,4% în 2018, minimul ultimilor 10 ani. Rămâne foarte ridicat în sate și în rândul copiilor romi, anunță Comisia Europeană

[jp_post_view]
Abandon școlar timpuriu
Foto: Pixabay.com
Abandonul școlar (rata de părăsire timpurie a școlii) a ajuns pentru prima dată în ultimul deceniu la 16,4%, cel mai mic procent din ultimii zece ani, potrivit Eurostat. Datele au fost prezentate de Katia Berti, șef adjunct de unitate al Direcției pentru Ocuparea Forței de Muncă din Comisia Europeană, la prezentarea recomandărilor specifice de țară pentru România. În 2017, România a înregistrat un abandon școlar de 18,1%, iar în 2015 – 19,1%.

România a avut în ultimii ani rate foarte mari ale abandonului școlar (rata de părăsire timpurie a şcolii), ajungând la un vârf de 19,3% în 2010 după care a urmat o ușoară scădere la 17,3% în 2013 și a urcat apoi la 19,1% în 2015. În 2018, în schimb, abandonul școlar (16,4%) a coborât cu aproape două procente față de 2017 (18,1%). Este cel mai mic procent al abandonului școlar din ultimul deceniu.

„În termeni ai cheltuielilor bugetare pentru educație România rămâne la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană (n.r 2,8% din PIB în 2018, față de 4,6% media UE). Această lipsă de finanțare este relevantă mai ales pentru educația primară și este un element important, iar ca să observăm de ce, pentru că acestea sunt zone cheie pentru prevenirea abandonului școlar, să asigure șanse egale și să combată inegalitățile mai târziu în viață. Deci sunt doua chestiuni importante ale sistemului educațional.

SURSA: CE

Abandonul școlar rămâne o provocare, este foarte ridicat, aproape 6 puncte procentuale peste media Uniunii Europene. Atinge vârfuri mult mai înalte în zonele rurale (25,4% în 2018) și în rândul copiilor romi (77% în 2016),” a declarat Katia Berti, șef adjunct de unitate, Direcția pentru Ocuparea Forței de Muncă, Comisia Europeană.

România avea, în 2017, al treilea cel mai ridicat procent al abandpnului școlar din Uniunea Europeană. Țara noastră și-a propus ca până în 2020 să ajungă la un procent de 12% al celor care părăsesc timpuriu școala, dar a ratat acest obiectiv, potrivit Eurostat.

Abandonul școlar în Uniunea Europeană a fost în medie în scădere continuă, constantă, de la 14,2% în 2009, la 10,6% în 2018. România ocupă locul al treilea din coadă, cifre mai mari ca noi ale abandonului școlar sunt în Spania (17,9%) și Malta (17,5%).

SURSA: EurostatSituația pe Regiuni:

În Moldova, Dobrogea și Transilvania unul din 5 elevi abandonează școala. Croația este țara cu cel mai mic procent de copii care pleacă din școală înainte de terminarea ei, doar 3,1% media națonală.

Peste 277.600 de tineri cu vârstele între 18 și 24 de ani au abandonat școala și nu s-au mai dus niciodată la liceu sau la școlile profesionale, plecând din timpul sau imediat după gimnaziu. Abandonul școlar din România este al treilea cel mai mare din Europa, potrivit Eurostat. Avem o rată de părăsire timpurie (abandon școlar) a școlii de peste 18,1%. Motivele abandonului școlar sunt inventariate de către Eurostat, în Labour Force Survey 2017.

Cele mai importante motive ale abandonului școlar sunt cele care țin de familie (decizia aparține familiei), de sănătate (am fost nevoit să renunț) sau alte motive. Numărul celor care au răspuns așa trece de 85.900 de tineri între 18 și 24 de ani, potrivit Eurostat.

FOTO: Katia BErti/Comisia Europeana

Citește și:


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

SURSE Dubla specializare pentru profesori ar urma să fie introdusă și la licență, împreună cu o bursă cât salariul unui cadru didactic debutant pentru cei care aleg această formare. Prevederile apar în proiectul Deca al Legii învățământului superior

Introducerea dublei specializări la licență pentru cadrele didactice și acordarea unor burse de studiu egale cu salariul net al unui profesor debutant pentru studenții care frecventează cursurile licenței didactice sau…
Vezi articolul
Modificările pentru Bacalaureat -Când au loc detașarea la cerere și detașarea în interesul învățământului

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul…
Vezi articolul

Universitățile pot organiza acțiuni anonime pentru a identifica „fapte interzise în spațiul universitar” – Nou cod de conduită împotriva xenofobiei și discursului urii în învățământul superior

Promovarea simbolurilor identitare, imaginilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, cultul persoanelor vinovate de genocid și crime de război, promovarea ideilor, simbolurilor și doctrinelor extremiste sunt interzis…
Vezi articolul