Agenția Spațială Europeană (ESA) a suspendat misiunea ruso-europeană pe Marte: Deși recunoaște impactul asupra explorării științifice a spațiului, ESA este pe deplin aliniată cu sancțiunile impuse Rusiei de statele sale membre

[jp_post_view]
Foto: mars.nasa.gov
În timpul unei ședințe de la Paris, consiliul de conducere al Agenției Spațiale Europene ”a recunoscut imposibilitatea actuală de a desfășura cooperarea în curs cu agenția spațială a Rusiei, Roscosmos, în misiunea rover ExoMars, cu lansare în 2022, și a mandatat directorul general al ESA să ia măsurile corespunzătoare pentru suspendarea activitățillor de cooperare în consecință”, potrivit unui comunicat de presă.

”Deplângem profund victimele umane și consecințele tragice ale agresiunii împotriva Ucrainei. Deși recunoaște impactul asupra explorării științifice a spațiului, ESA este pe deplin aliniată cu sancțiunile impuse Rusiei de statele sale membre”, a transmis Agenția Spațială Europeană într-un comunicat.

După decizia Roscosmos de a retrage personalul din baza din Guyana Franceză, responsabil cu lansările misiunilor europene în spațiu, cu rachete Soyuz. Retragerea a determinat suspendarea a patru programe (Galileo M10, Galileo M11, Euclid and EarthCare). Directorul ESA este nevoit să caute, de asemenea, soluții la această problemă.

În ciuda suspendării misiunii pe Marte, ESA a spus că programul Stației Spațiale Internaționale (ISS) ”continuă să funcționeze nominal. Scopul principal este de a continua operațiunile sigure ale ISS, inclusiv menținerea siguranței echipajului.” În prezent, la bord trăiesc și lucrează patru astronauți NASA, doi cosmonauți ruși și un astronaut european.

Informații de context

A doua misiunea rover ExoMars era programată să fie lansată în august- octombrie acest an. Scopul principal al misiunii este de a determina dacă a existat vreodată viață pe Marte și de a înțelege mai bine existența apei pe planetă. Roverul ExoMars, numit Rosalind Franklin, este echipat și cu un burghiu ce poate fi folosit pentru a sonda sub suprafața Planetei Marte, precum și cu un laborator în miniatură pentru detectarea vieții, ținut într-un compartiment ultra-curat.

Prima misiune a fost lansată în 14 martie 2016, când roverul Curiosity a ajuns pe Planeta Roșie.

Cum arată roverul care urma să aterizeze pe Marte


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Participarea României la PIAAC 2025-2029, considerat testul PISA pentru adulți, va costa 2,3 milioane de euro, fără taxa de participare și ar putea arăta pentru prima dată eficiența educației din România / Studiul va fi implementat de SNSPA, UEFISCDI și Institutul pentru cercetarea pieței muncii – proiect de HG

Trei instituții ar urma să formeze un consorțiu care să deruleze studiul PIAAC 2025-2029, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern publicat de Ministerul Educației în consultare în ajunul Crăciunului.…
Vezi articolul

Maia Sandu: Profesorii sunt cei care schimbă destine, prin puterea exemplului și prin dăruire / Vă încurajez să rămâneți conectați, curajoși și exigenți cu dumneavoastră înșivă și cu sistemul

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de apreciere pentru profesori, joi, la deschiderea Săptămânii Educației în Moldova: „dumneavoastră schimbați destine prin puterea exemplului și prin dăruire”, a…
Vezi articolul

Editorial „Nature”: Președintele Trump încearcă „să demoleze știința și instituțiile internaționale”, iar comunitatea globală de cercetare trebuie să ia poziție împotriva acestor atacuri / „Un asalt asupra științei dintr-un loc este un asalt asupra științei de pretutindeni”

Administrația Trump a „lansat un asalt fără precedent asupra științei, asupra instituțiilor din cercetare și asupra unor inițiative și organizații internaționale vitale”, scrie publicația Nature într-o luare de poziție pe…
Vezi articolul