Atunci când se discută despre Erasmus+, cel puțin la nivel universitar, cuvântul de ordine este mobilitatea la o universitate din străinătate. Beneficiile sunt indiscutabile, deopotrivă pentru profesori și studenți, aceștia, neîndoielnic, explorând, cu priviri diferite, diversitatea procesului de transfer de cunoaștere.
Numai că programele Erasmus+ nu se concentrează numai pe transferul de cunoaștere, ci și pe producerea acesteia prin intermediul unor programe complexe de convertire a cunoștințelor teoretice în abilități practice prin activități transsectoriale.
Asemenea tipuri de proiecte sunt finanțate pentru alianțele pentru inovație, create pentru înlesnirea „cooperării și a fluxul de cunoaștere” între instituții de învățământ superior, educația vocațională și instruirea inițială și continuă. (https://erasmus-plus.ec.europa.eu/programme-guide/part-b/key-action-2/alliances-innovation)
Universitatea din București, prin profesorii de la specializarea Etnologie din cadrul Facultății de Litere, a dezvoltat și pilotează un asemenea proiect, alături de 11 parteneri instituționali, din Spania, Italia și Portugalia, dintre care două universități (Universitatea din Valldolid și Universitatea Basilicata), două instituții de formare profesională, două asociații profesionale, doi agenți economici privați, două institute de cercetare și un muzeu. (https://unveilingthemasks.uva.es/ro/home-ro/)
Proiectul „Unveiling the Arts and Works behing the Masks” (ERASMUS-EDU-2023-PI-ALL-INNO-EDU-ENTERP — Alliances for Education and Enterprises, 101139852) își propune abordare diferită a patrimoniului cultural vernacular.
Există diferite strategii de protejare și valorificare a formelor de cultură tradițională, de la cele statale, la inițiativele locale și, uneori, individuale. Proiectul acesta își propune explorarea unei modalități inovatoare de combinarea a salvgardării și valorificării patrimoniului prin dezvoltarea unor abilități antreprenoriale în raport cu acesta.
Dincolo de crearea unui curriculum nișat – realizarea de măști tradiționale – prin combinarea eforturilor partenerilor academici cu acelea ale meșterilor artizani, proiectul are ca obiectiv esențial dezvoltarea unei culturi și a abilităților antreprenoriale prin care, se creează, pe termen mediu și lung, cadrul pentru conservarea patrimoniului local, capacitatea de monetizare a propriei culturi prin formarea de abilități antreprenoriale și, dezirabil, consolidarea populației din zonele rurale, caracterizate de vulnerabilitate.
Structura proiectului presupune trei etape distincte.
Prima este aceea de cercetare a meșteșugului practicat în scopul cartografierii practicilor și a conservării video a acesteia. Universitatea din București cercetează în acest sens meșteri populari precum Șerban Terțiu (VN), deținător al titlului de „Tezaur Uman Viu”, acordat de Ministerul Culturii, Constantin Anghel (IF), care realizează măștile utilizate azi în cadrul obiceiului „Cucii” din Brănești, sau Paul Buță (GL).
Cea de-a doua etapă este reprezentată de realizarea platformei online, unde se vor încărca materialele video, tehnicile de realizare a măștii, imagini cu acestea. Această platformă este destinată celor care vor urma cursul. Însă, alături de cele menționate, partenerii antreprenoriali ai proiectului vor încărca materialele aferente dezvoltării abilităților antreprenoriale, cu studii de caz, elemente legislative, elemente de marketing al produselor ș.a.m.d.
Ultima etapă a proiectului este etapa educațională propriu-zisă, în care cei înrolați la curs vor parcurge materialele create: dimensiunea antropologică a culturii măștii, tehnicile de realizare, abilitățile antreprenoriale, digitale și de economie verde, urmat de un laborator de simulare a experienței antreprenoriale reale. Dintre cei care sunt înrolați la curs, 20 de studenți vor realiza o mobilitatea la unul dintre parteneri pentru o mobilitate de instruire, iar măștile produse de aceștia vor face obiectul expoziției finale a proiectului, care va oferi un ultim set de cunoștințe, de natură curatorială de aceasta dată.
Adresabilitatea proiectului este una generală, oferind absolvenților și un certificat pe baza microcredențialelor, dar mobilitatea la parteneri va putea fi efectuată numai de studenții înrolați la unul dintre partenerii academici, în cazul României, la Facultatea de Litere, specializarea Etnologie licență sau Etnologie, antropologie culturală și folclor, programul de masterat.
____________________
Despre autor: Adrian Stoicescu este conferențiar doctor la Facultatea de Litere, fost Gastdozent la Universitatea din Tübingen, membru în Comisia de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial de la Ministerul Culturii.
Raluca Pantazi
R.P.
Mihai Peticilă
Andrei Popa
Ștefan Lefter