Ana Dragu, președintele Asociației Autism Europa Bistrița: Necunoașterea legislației din domeniul protecției drepturilor copiilor și adulților cu dizabilități – în combinație cu lipsa de experiență – sunt rețeta perfectă pentru dezastru

426 de vizualizări
Locuri speciale în licee
Foto: Pixabay.com
„Lipsa unor condiții specifice pentru ocuparea unei astfel de funcții riscă perpetuarea acestei stări de fapt și condamnarea actualei și următoarelor generații de elevi la lipsa de educație adecvată nevoilor specifice”, a declarat, pentru Edupedu.ro, Ana Dragu – psiholog clinician și președintele Asociației Autism Europa Bistrița, după ce Ministerul Educației a scos la concurs postul de șef al Serviciului de Învățământ Special, fără a cere studii, experiență sau cunoașterea legislației complete în învățământul special.

Aceasta a spus că învățământul special trebuia reformat de acum 30 de ani: „Este vetust, depășit, total inadecvat copiilor nevoi speciale. De zeci de ani, produsul pe verticală al învățământului special constă în generații întregi de absolvenți care nu reușesc să acceadă pe nici un fel de piață a muncii și au, după absolvire, o calitate a vieții mai scăzută decât cea de dinaintea intrării într-o școală specială. Pentru a avea reformă reală în sistemul învățământului special, în fruntea lui e nevoie de un om cu viziune și experiență în domeniu”.

Psihologul a explicat care sunt consecințele alegerii unui șef al Serviciului de Învățământ Special care nu cunoaște toată legislația în domeniu și care nu are experiență: „Realmente, pentru a schimba un sistem este nevoie să îl cunoști din interior. În plus, necunoașterea legislației din domeniul protecției drepturilor copiilor și adulților cu dizabilități, în combinație cu lipsa de experiență, sunt rețeta perfectă pentru dezastru. Atât elevii, cât și profesorii vor fi în continuare lipsiți de programe adaptate, de manuale, de o viziune pentru viitor. Vom produce pe bandă rulantă absenți care intră în viața de după absolvire cu zero abilități de viață și zero perspective profesionale”.

Ana Dragu a subliniat că învățământul special nu presupune doar școli speciale: „Mai mult, învățământul special nu înseamnă doar școli speciale, ci și integrarea elevilor cu cerințe educaționale în învățământul de masă. Un subiect delicat, spinos, pe marginea căruia sunt numeroase dezbateri și un proces care avansează cu pași mici și eforturi imense, care el însuși este departe de a fi perfect”.

„Lipsa unor condiții specifice pentru accesul într-un astfel de post de unde poți face diferența în viețile a zeci de mii de elevi arată, de fapt, indiferență totală și cinismul ce privesc respectarea beneficiarului final, elevul. Orice elev are dreptul la educație. Dar educația specială a fost mereu Cenușăreasa sistemului de învățământ. Avem în școli speciale subiecte precum chimia, la școli profesionale speciale se predau romane de Liviu Rebreanu, când de fapt acolo e nevoie de cât mai mulți specialiști (psihologi, logopezi, consilieri, psihopedagogi, kinetoterapeuți), care să ajute cu adevărat fiecare elev să își atingă potențialul maxim, oricare ar fi acela, și să în sprijine în demersul de a avea o viață cât mai independentă”, a completat aceasta.

Președinta Asociației Autism Bistrița a precizat ce atribute ar trebui să aibă șeful Serviciului de Învățământ Special: „Un om cu viziune, experiență în lucrul cu persoanele diferit abilitate, o persoană empatică și extrem de competentă ar trebui să fie la conducerea acestei Direcții. În caz contrar, distrugem viitorul copiilor și ne prefacem că facem reforme absolut esențiale. (…) Solicităm așadar ca cel puțin condițiile pentru accederea în poziția de șef al unui astfel de serviciu să fie pe măsura responsabilității enorme. Fiecare copil are dreptul să învețe într-un sistem căruia să îi pese de el și de nevoile lui”.

Informații de context

Amintim că Edupedu.ro a scris, ieri, că Ministerul Educației a scos la concurs postul de șef al Serviciului de Învățământ Special, dar la condițiile de participare nu este solicitată nici experiența în domeniul învățământului special, nici absolvirea unor studii de specialitate și nici cunoașterea legislației complete în acest domeniu.

Singurele cerințe ale Ministerului Educației, la selectare, de la viitorul șef al Serviciului de Învățământ Special sunt ca acesta să aibă un master în administrație publică, management sau în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice și să aibă vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice de minimum 5 ani.

Ana Dragu este cea care în 2019 a sesizat Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru a obliga Ministerul Educației să aloce locuri copiilor cu CES în licee. În februarie 2020, membrii CNCD au decis că elevii cu cerințe educaționale speciale trebuie să aibă locuri speciale în licee, școli profesionale și universități, la admitere, pe modelul celor alocate rromilor și copiilor din Republica Moldova.

Citește și:
Studiile, experiența sau cunoașterea legislației complete în învățământul special – inexistente în cerințele pentru postul de director al Serviciului de Învățământ Special din Ministerul Educației

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
caldura calorifer

Prețul facturat pentru căldura furnizată în unitățile de învățământ din municipiu Tulcea este cu 78% mai mare decât cel de anul trecut / Primăria trebuie să suporte facturi de aproape 11 milioane de lei din bugetul local

Costurile de funcţionare a unităţilor de învăţământ din municipiul Tulcea vor creşte anul acesta cu aproape 3 milioane de lei, față de 2021, pe fondul creșterii prețurilor la utilități. Suma…
Vezi articolul

Sondaj INSCOP, „Reperele Nostalgiei”: Aproape jumătate dintre români cred că se trăia mai bine comunism. Aceștia au peste 60 ani, educație primară și nivel redus de trai / Școala e pe locul trei ca sursă de informare privind regimul comunist

Sondajul „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) arată că peste 48% dintre români…
Vezi articolul