Frustrarea și evaluările generaliste – variabile-cheie în apariția plictiselii, arată un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Babeș-Bolyai

1.356 de vizualizări
Foto © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Două tipuri de gânduri iraționale, ce țin de toleranța scăzută la frustrare, respectiv cele de tip evaluare globală, sunt cele mai importante variabile în apariția stărilor de plictiseală, potrivit unui studiu publicat de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj. Analiza, publicată la sfârșitul anului 2020, dar prezentată acum de instituție, pleacă de la premisa că plictiseala este o stare foarte comună și poate fi asociată multor emoții, dar este un subiect “destul de neglijat în literatura științifică” și nu are o definiție unitară, potrivit unui comunicat UBB.

Cele două tipuri de gânduri iraționale considerate a fi variabilele cele mai importante pentru starea de plictiseală, conform prezentării UBB:

  1. gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare (prin care o persoană crede că nu poate tolera situații sau evenimente dificile)
  2. gândurile de tip evaluare globală (care implică o apreciere generală a sinelui, a altora sau a vieții, în detrimentul evaluărilor situaționale bazate pe comportamente sau evenimente specifice)

Premisele cercetării, așa cum sunt prezentate de către universitate:

  • “Cu toate că plictiseala este foarte comună (mai ales la tineri) și poate fi asociată cu o serie complexă de emoții (depresie, anxietate, vinovăție, furie) sau chiar comportamente negative (șofat periculos, consum prelungit și abuz de substanțe, comportamente repetitive, probleme de învățare sau performanță scăzută), subiectul acesta este destul de neglijat în literatura științifică. Plictiseala nu are o definiție unitară, iar cauzele și consecințele sale sunt încă subiect de explorare. Numeroasele definiții ale ei pun accentul pe componente diverse, precum neplăcerea resimțită când o trăim, activarea fiziologică scăzută (stare de sub-stimulare), angajarea atenției pe incapacitatea de a ne concentra sau chiar pe natura adaptativă a plictiselii, care semnalizează că activitatea curentă (sau lipsa ei) nu oferă stimularea așteptată și nici sens ori semnificație, motivându-ne să ne îndreptăm spre alte activități. “

Autorii propun “strategii prin care plictiseala să fie scăzută sau gestionată”, dintre cere cele mai eficiente sunt “strategiile cognitive, cele care așază gândurile în centrul de comandă”, abordări ce “consideră că nu evenimentele în sine, ci felul în care le interpretăm generează emoția”.

  • “În ceea ce privește plictiseala, s-a observat că gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare și evaluare globală sunt semnificative în apariția plictiselii, iar cele de tip toleranță la frustrare sunt semnificative ne protejează de aceasta”, se precizează în comunicat.

Acesta menționează că în studiu s-au folosit date obținute de la 233 de participanți recrutați online și care au fost analizate prin modele de mediere multiplă.

Foto © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Dragă Andrei, in ce calitate scrii aceste randuri? Ai citit, macar articolul, ai idee de ce s-ar discuta despre tema asta pe un site ca edu-pedu? Sau doar ai vrut sa nu ratezi ocazia de a-l vorbi de rau pe rectorul de la UBB?

  2. „Cercetatorii” de la UBB lovesc din nou, mai ceva decat celebrii „cercetatori britanici”.
    Alo, tov. rector Davidica, cu reclama de-asta desantata ai impresia ca o sa atragi mai multi fraieri pe post de studenti?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ce își doresc copiii de Crăciun în 2020? Gabriela, clasa a III-a: Eu mi-aș dori să mă întorc la școală și să învăț mai bine. Mi-a dat tata un telefon pe care să-l folosesc, dar rămân în urmă și trebuie să o întreb pe doamna tot mai mult

Gabriela este în clasa a III-a la o școală din Vaslui. Înainte să înceapă școala online, făcea naveta pe jos sau cu microbuzul școlar. Sora ei mai mică, Ștefania, care…
Vezi articolul

Primăria nu are cadru legal să deconteze naveta profesorilor, susține Tribunalul Ialomița într-un dosar în care precizează clar că decontările sunt blocate prin Legea Bolojan, iar HG 596/2015 a fost abrogată în 2023 de Legea Educației / Profesorii navetiști au fost puși și să plătească avocatul primăriei

Tribunalul Ialomița stabilește explicit, într-un dosar privind decontarea navetei profesorilor, că primăriile nu pot fi obligate să plătească transportul cadrelor didactice în perioada în care Guvernul a prorogat aplicarea prevederilor…
Vezi articolul
Repartizarea copiilor în clasa pregătitoare - costul standard pe elev

Evaluare Națională – clasa a II-a. Durata de rezolvare a testului să fie prelungită, propune Inspectoratul Școlar Sibiu / Pentru elevii de clasa a IV-a, testele să fie date pe platforme pentru reducerea consumului de hârtie

În privința Evaluării Naționale de la clasa a II-a, o propunere a Inspectoratului Școlar Județean Sibiu vizează prelungirea duratei de rezolvare a itemilor, după cum apare în raportul inspectoratului. Este…
Vezi articolul

Petiție a Consiliului Elevilor din Vrancea pentru a învăța online din cauza frigului din clase: „Căldura nu este o materie opțională”! Această situație afectează procesul educațional și pune în pericol sănătatea elevilor / Protest în școli, vineri, 15 noiembrie

Consiliul Elevilor Vrancea cere printr-o petiție ca orele să se desfășoare online pentru elevii din cele 21 de școli și grădinițe unde nu este căldură, din cauza datoriilor pe care…
Vezi articolul