Frustrarea și evaluările generaliste – variabile-cheie în apariția plictiselii, arată un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Babeș-Bolyai

1.355 de vizualizări
Foto © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Două tipuri de gânduri iraționale, ce țin de toleranța scăzută la frustrare, respectiv cele de tip evaluare globală, sunt cele mai importante variabile în apariția stărilor de plictiseală, potrivit unui studiu publicat de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj. Analiza, publicată la sfârșitul anului 2020, dar prezentată acum de instituție, pleacă de la premisa că plictiseala este o stare foarte comună și poate fi asociată multor emoții, dar este un subiect “destul de neglijat în literatura științifică” și nu are o definiție unitară, potrivit unui comunicat UBB.

Cele două tipuri de gânduri iraționale considerate a fi variabilele cele mai importante pentru starea de plictiseală, conform prezentării UBB:

  1. gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare (prin care o persoană crede că nu poate tolera situații sau evenimente dificile)
  2. gândurile de tip evaluare globală (care implică o apreciere generală a sinelui, a altora sau a vieții, în detrimentul evaluărilor situaționale bazate pe comportamente sau evenimente specifice)

Premisele cercetării, așa cum sunt prezentate de către universitate:

  • “Cu toate că plictiseala este foarte comună (mai ales la tineri) și poate fi asociată cu o serie complexă de emoții (depresie, anxietate, vinovăție, furie) sau chiar comportamente negative (șofat periculos, consum prelungit și abuz de substanțe, comportamente repetitive, probleme de învățare sau performanță scăzută), subiectul acesta este destul de neglijat în literatura științifică. Plictiseala nu are o definiție unitară, iar cauzele și consecințele sale sunt încă subiect de explorare. Numeroasele definiții ale ei pun accentul pe componente diverse, precum neplăcerea resimțită când o trăim, activarea fiziologică scăzută (stare de sub-stimulare), angajarea atenției pe incapacitatea de a ne concentra sau chiar pe natura adaptativă a plictiselii, care semnalizează că activitatea curentă (sau lipsa ei) nu oferă stimularea așteptată și nici sens ori semnificație, motivându-ne să ne îndreptăm spre alte activități. “

Autorii propun “strategii prin care plictiseala să fie scăzută sau gestionată”, dintre cere cele mai eficiente sunt “strategiile cognitive, cele care așază gândurile în centrul de comandă”, abordări ce “consideră că nu evenimentele în sine, ci felul în care le interpretăm generează emoția”.

  • “În ceea ce privește plictiseala, s-a observat că gândurile de tip toleranță scăzută la frustrare și evaluare globală sunt semnificative în apariția plictiselii, iar cele de tip toleranță la frustrare sunt semnificative ne protejează de aceasta”, se precizează în comunicat.

Acesta menționează că în studiu s-au folosit date obținute de la 233 de participanți recrutați online și care au fost analizate prin modele de mediere multiplă.

Foto © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Dragă Andrei, in ce calitate scrii aceste randuri? Ai citit, macar articolul, ai idee de ce s-ar discuta despre tema asta pe un site ca edu-pedu? Sau doar ai vrut sa nu ratezi ocazia de a-l vorbi de rau pe rectorul de la UBB?

  2. „Cercetatorii” de la UBB lovesc din nou, mai ceva decat celebrii „cercetatori britanici”.
    Alo, tov. rector Davidica, cu reclama de-asta desantata ai impresia ca o sa atragi mai multi fraieri pe post de studenti?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Sindicatele FSLI trag de timp pentru Guvern. Anunță că vor protesta dacă Executivul nu vine cu soluții la problemele salariale ale angajaților din Educație până la 1 martie, deși termenul a fost depășit săptămâna aceasta

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) anunță că a stabilit un calendar de proteste dacă, până cel mai târziu la data de 01.03.2023, Guvernul României nu va prezenta soluțiile concrete…
Vezi articolul

LSRS: Reacțiile pe tema proiectului de burse pentru studenții din străinătate sunt premature și vin din partea unor colegi pentru care colaborarea în vederea ameliorării efectului de brain drain nu a fost până acum o prioritate

Liga Studenților Români în Străinătate (LSRS) a reacționat astăzi în legătură cu proiectul de finanțare a studiilor în străinătate pentru tinerii români, propus de consilierul premierului Mara Mareș. „Suntem surprinși…
Vezi articolul

Un nou Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, pregătit de Institutul de Lingvistică al Academiei Române, după 29 de ani de la predecenta ediție / Adina Dragomirescu, director: Vrem să creăm un instrument pentru școală

Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” va revizui anul acesta Îndreptarul ortografic, ortoepic și de puncțuație al limbii române, potrivit anunțului făcut de directoarea Institutului, Adina Dragomirescu, la Radio…
Vezi articolul

Creștere cu 200% a numărului de profesori vaccinați, de la o săptămână la alta, după impunerea ratei de vaccinare drept criteriu de redeschidere a școlilor, anunță Valeriu Gheorghiță

Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă, a informat marţi că, în ultima săptămână, peste 3.200 de cadre didactice şi peste 3.100 de elevi…
Vezi articolul