UPDATE Impactul tăierilor din educație operate de Legea Bolojan este de doar 0,02% din PIB în 2025, marginal pentru bugetul României, dar pentru anul viitor „ar putea afecta semnificativ funcționarea sectorului” – arată Romanian Economic Monitor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, citând și datele Consiliului Fiscal / Ministrul Daniel David susținea că „nu ei sunt experții”

Impactul real al tăierilor din educație operate prin Legea Bolojan este marginal pentru bugetul României – doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026, arată analiza Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB). Analiștii RoEM se bazează pe estimările Consiliului Fiscal, care a calculat anterior că măsurile aplicate în educație vor aduce o economie de aproximativ 0,02% din PIB, ceea ce reprezintă 378 de milioane de lei, adică 0,6% din bugetul Ministerului Educației alocat pentru acest an.

UPDATE 17:45 În analiza integrală a RoEM publicată pe Economedia, economiștii scriu în privința măsurilor din Educație următoarele: „Chiar dacă unele reduceri de cheltuieli par modeste ca pondere în PIB – de exemplu, diminuarea alocărilor pentru educație este estimată la doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,2% în 2026 – acestea pot avea un impact major asupra domeniului vizat. Astfel, o reducere a cheltuielilor anuale cu 0,2% din PIB în sectorul educației poate echivala cu o scădere de peste 6% din bugetul total alocat învățământului (asumând o alocare bugetară de aprox. 3% educației în 2026, similar anului 2025), ceea ce ar putea afecta semnificativ funcționarea sectorului”.

• Conform analizei echipei RoEM, bazată pe informațiile publice disponibile, estimările pentru anul următor se prezintă exact invers. Consiliul Fiscal se arată mai optist și estimează că măsurile incluse în primul pachet ar putea reduce deficitul bugetar cu 3,35% din PIB, ceea ce ar aduce deficitul la 5,3% din PIB în 2026 (pornind de la nivelul de 8,65% în 2024). Discuția publică, respectiv estimările agențiilor de rating sunt însă mai prudente în acest sens, cu valori ce depășesc, în general, pragul de 6% din PIB. Mai exact, Standard & Poor’s oferă cea mai pesimistă estimare de 6,4%, pe când Fitch și Moody’s consideră un deficit de 6,1%, respectiv 6,3% din PIB ca fiind scenarii mai realiste. Este important de menționat și faptul că aceste estimări se bazează exclusiv pe măsurile din primul pachet fiscal al guvernului.

Potrivit infograficului prezentat de REM, reducerea cheltuielilor din educație contribuie cu doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,20% în 2026 la ajustarea deficitului bugetar. În același timp, măsura creșterii normei didactice și a comasărilor școlare produce efecte majore în școli, fără a aduce o corecție bugetară semnificativă.

„Care este impactul estimat al măsurilor fiscale asupra deficitului bugetar al României? Care ar trebui să fie rolul pachetului 2?

Conform estimărilor Consiliului Fiscal, primul pachet de măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 8,04% din PIB până la finalul lui 2025.

Conform aceleiași estimări, în 2026, impactul ar fi și mai vizibil: 5,3% din PIB, agențiile de rating anticipează însă un nivel de peste 6%.

Pentru a coborî sub pragul de 3% din PIB, sunt necesare măsuri suplimentare, dar și reforme structurale care să corecteze disfuncționalitățile sistemului fiscal și redundanțele aparatului public – intenția din spatele pachetului 2”, scriu analiștii REM.

Analiza apare în contextul în care ministrul Educației, Daniel David – rector suspendat al UBB – a respins în iulie concluziile Consiliului Fiscal, declarând: „Nu ei sunt experții. Eu vă spun câți bani mi-ar fi trebuit”.

Declarația venea după ce Edupedu.ro a scris că economia totală din educație în urma Legii Bolojan este estimată la doar 378 de milioane de lei.

În mod paradoxal pentru ministru, analiza Romanian Economic Monitor este realizată chiar de colegii ministrului din cadrul UBB – proiectul fiind derulat de FSEGA, facultatea unde decan este Răzvan V. Mustață, actual director de cabinet al ministrului David.

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al FSEGA-UBB, prin care mai mulți cercetători publică periodic analize și infografice bazate pe date oficiale, în cazul acesta de la Ministerul Finanțelor și Consiliul Fiscal, menite să ofere o imagine comprehensivă a situației economice și să sprijine luarea deciziilor în politicile publice.

Principalele măsuri din Educație, cuprinse în pachetul 1, așa-zisa Lege Bolojan:

1. Creșterea normei didactice
   • Pentru profesori: norma de predare crește cu 2-4 ore pe săptămână.
   • Pentru directori și inspectori: norma crește cu 4, 6 sau 8 ore, în funcție de funcție.
2. Reorganizarea rețelei școlare
   • Școlile cu mai puțin de 500 de elevi au fost obligate să se comaseze sau să fie absorbite de alte unități.
   • Peste 500 de unități de învățământ și-au pierdut personalitatea juridică în vara 2025.
3. Reducerea numărului de norme și supliniri
   • Scădere mecanică a numărului total de norme ca efect al majorării obligației didactice.
   • Creștere semnificativă a ponderii suplinirilor și a plății cu ora în 2024–2025, chiar înainte de intrarea în vigoare a regulii.
4. Bursele școlare
   • Eliminarea burselor de reziliență și performanță.
   • Reducerea criteriilor pentru bursele de merit (astfel încât să se acorde mai puțin de jumătate față de 2023).