ANALIZĂ Anul 2019, cele mai puține nașteri din ultimii 53 de ani, după ce recordul negativ precedent fusese atins în 2018

Anul 2019 este al doilea an consecutiv în care se înregistrează cel mai mic număr de copii născuți în România din ultimii 53 de ani, potrivit datelor INS şi a celor de la Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP) analizate de Edupedu.ro. Concret, numărul nou-născuților din întreg anul 2019 a fost de 178.130, mai mic cu peste 12 mii faţă de cel din anul 2018.

Numărul nou-născuților în primele 11 luni (sursa datelor – INS):

• 2008 – 203.959
• 2009 – 204.986
• 2010 – 195.407
• 2011 – 180.414
• 2012 – 185.394
• 2013 – 196.272
• 2014 – 186.088
• 2015 – 189.704
• 2016 – 187.265
• 2017 – 189.971
• 2018 – 177.573
• 2019 – 173.230

• Citește și: Cel mai mic număr de nașteri din ultimii 6 ani, în primele 9 luni ale anului 2019, potrivit Institutului de Statistică

Datele statistice oficiale pentru luna decembrie 2019 vor apărea pe data de 10 februarie 2020, potrivit calendarului INS. Ca să putem avea o concluzie asupra întregului an, nu doar pentru primele 11 luni, am apelat la datele nașterilor raportate in Registrul National de Evidenta a Persoanelor, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Răspunsul a fost că în luna decembrie 2019 au fost înregistrate 4.908 naşteri, pentru care au fost eliberate certificate de naştere. Estimările arată că în întreg anul 2019 s-au născut circa 178.130 de copii, cu 12.040 de copii mai puțini ca în anul 2018.

• Anul 2018 era până acum anul cu cele mai puține nașteri din ultimii 52 de ani

Numărul anual al nou-născuților (SURSA datelor: INS)

• 2008 – 221.900
• 2009 – 222.388
• 2010 – 212.199
• 2011 – 196.242
• 2012 – 201.104
• 2013 – 214.932
• 2014 – 202.501
• 2015 – 206.190
• 2016 – 203.231
• 2017 – 205.835
• 2018 – 190.170
• 2019 – 178.130 (estimare pe baza datelor INS şi RNEP)

Numărul anual de nou-născuți nu a mai scăzut atât de mult din 1967, anul următor decretului dat de Ceaușescu, decret prin care a interzis avorturile și metodele contraceptive. Potrivit datelor Academiei Române și INS, anual între 1970 și 1989 s-au născut câte 360 de mii de copii, în medie. În 1989 s-au născut 369.000 de copii, iar în 1990, numărul a fost de 314.746. De atunci natalitatea a scăzut aproape continuu, cu ușoare reveniri. Până acum, însă, 188.755 de nou-născuți nu am mai avut din anii ’60.

Impactul natalităţii reduse

Numărul mic al nou-născuţilor proiectează o previzibilă scădere a populaţiei preşcolare şi şcolare din următorii ani. Asta în condiţiile în care România nu are nicio politică de stimulare a natalităţii, în afara concediului plătit de până la 2 ani de creştere a copilului.

Potrivit metodologiei INS, în numărul născuţilor-vii sunt incluşi născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, domiciliul sau reşedinţa obişnuită, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, în România.

Proiecțiile INS arată că până în anul 2060 în numai puțin de 19 județe din cele 42 ale României populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară va scădea cu peste 50% față de anul de referință, 2015. Asta în condițiile în care din 2011 până în 2015 acest segment de populație, cu vârsta între 0 și 23 de ani, a pierdut 6,1%, adică 328.738 de persoane.

Cauzele natalităţii scăzute

Migratia. Cifrele Eurostat estimează între 3,6 şi 4 milioane de români care trăiesc în afara graniţelor, în state din Uniunea Europenă.

Potrivit datelor INS aproape 239.000 de români au plecat în străinătate pentru o perioadă mai lungă de 12 luni în anul 2018. Numărul emigranților temporari este cel mai mare din 2010 încoace, fiind în al cincilea an consecutiv de creștere, conform comunicatelor din anii trecuți, consultate de Edupedu.ro. Remarcabil este și numărul record de bărbați care au emigrat, cu 47% mai mare decât al femeilor, potrivit datelor defalcate pe sexe, oferite de Institutul Național de Statistică.

Cu cât sunt mai educați, cu atât e mai mare predispoziția oamenilor spre relocare pentru a câștiga mai bine de pe urma calificării lor. Asta susține un studiu UNESCO publicat recent. Preferințele și aspirațiile oamenilor, ca rezultat al educației, îi fac pe oameni să părăsească zonele rurale sau slab dezvoltate și să migreze în căutarea câștigurilor potențiale mai mari.

O “estimare conservatoare” arată că sunt cel puțin 630 000 de descendenți de emigranți români, potrivit Raportului OECD “Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants”. Descendenții emigranților români includ persoanele care s-au născut în afara României, dar au avut cel puțin un părinte născut în România.

Majoritatea migranților sunt adulți tineri, activi, majoritatea cu studii sau calificări, iar efectul direct al emigrării lor este pierderea populaţiei active în primul rând. Asta înseamnă mai multe efecte indirecte, printre care reducerea numărului de familii noi, deoarece numărul de potențiali părinți este mai mic, potrivit sursei citate.

Aproape jumătate, 47% dintre tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani spun că ”da”, și-ar dori să emigreze. Asta suține sociologul Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității din București. Acesta a citat datele unui sondaj internațional făcut pe 30 de mii de tineri din nouă țări ale Uniunii Europene: Germania, Suedia, Marea Britanie, Irlanda, Slovacia, Letonia, Italia, Spania și România. În țara noastră, potrivit lui Dumitru Sandu, ar fi participat 2.000 de persoane la acest sondaj.

Cu aproape 6 milioane mai puţini în 2060

Populaţia rezidentă a României este proiectată să scadă, în varianta de bază, de la 19,5 milioane de locuitori, cât era în anul 2018, până 13,7 milioane de locuitori în anul 2060, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Astfel, potrivit proiecţiei, scăderea între 2018 şi 2060 ar fi de circa 5,8 milioane de locuitori.

FOTO: pexels.com