ANALIZĂ Finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, prevăzută de proiectele adoptate ale noilor legi Deca-Iohannis, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului

“Parlamentul României nu are de gând ca, peste șase luni, să voteze, atunci când se va discuta legea bugetului de stat, acordarea a 15% din bugetul general consolidat pentru educație”, acuza zilele trecute Marius Nistor, președintele federației sindicale “Spiru Haret”, în contextul grevei profesorilor. Un calcul pe baza impactului bugetar pe care ar urma să îl aibă noile legi ale educației, raportat la actualul buget alocat ministerului, arată că bugetul pe 2024, ajustat așa încât să țină seama de efectele noilor legi, ar fi oricum departe de pragul de 15% prevăzut de lege. Mai precis, cu aproximativ o treime mai mic.

Potrivit proiectului adoptat de Parlamentul României, noua lege a învățământului preuniversitar prevede acordarea a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.

• „Art.134 – Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.”

Or, după cum Edupedu.ro a amintit luni, bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 este de 32,5 miliarde de lei, potrivit legii bugetului de stat. Pe de altă parte, conform Ministerului de Finanțe, cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2023 sunt de 608.124 miliarde de lei. Dacă Educația ar primi cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, atunci înseamnă peste 91 de miliarde de lei.

• Notă de context: Raportat la Produsul Intern Brut, procentul care revine Ministerului Educației, anul acesta, este de 2,1%, fiind cea mai mică alocare raportată la PIB din 2018 încoace, de la momentul trecerii salarizării profesorilor și personalului din învățământ în bugetul instituției. PIB-ul reprezintă totalitatea prețurilor (valoarea monetară) a produselor și serviciilor produse de o economie (țară) într-o perioadă de un an. Iar pentru anul 2023 acesta a fost estimat la 1.552 miliarde de lei.

Cât de mult s-ar apropia de ținta de 15% bugetul alocat educației, dacă luăm în calcul ajustările impuse de noile legi ale educației, presupunând că acestea vor intra în vigoare în 2023?

În expunerea de motive a proiectului de Lege a învățământului preuniversitar, publicată în momentul adoptării acesteia de către guvern, se estimează că, în cazul în care legea intră în vigoare anul acesta, impactul financiar asupra bugetului de stat, pentru următorul an, deci 2024, va fi de 27,1 miliarde lei (27.117.790 mii lei). Impactul asupra bugetului de stat va fi maxim în anul al patrulea după intrarea în vigoare a legii (33,8 miliarde lei), cu o medie pentru primii cinci ani (2023-2027) de 25,87 miliarde lei.

În cazul proiectului Legii învățământului superior, dacă va intra în vigoare anul acesta, impactul financiar asupra bugetului de stat în următorul an după adoptare (2024), este estimat la 2,9 miliarde de lei (2.903.341 mii lei), potrivit expunerii de motive publicate atunci când proiectul a fost adoptat de guvern. În cazul acestei legi, impactul financiar maxim asupra bugetului de stat este estimat să fie atins în perioada 2025-2027 (5,2 miliarde de lei anual, cu o medie în primii cinci ani de 3,8 miliarde de lei.

Luând în calcul impactul financiar estimat al celor două legi, cumulat cu valoarea de referință – bugetul 32,5 miliarde de lei alocat Ministerului Educației pentru anul 2023, reiese, pentru anul 2024, un buget estimat al Educației de circa 62,5 miliarde lei – mult sub cele 91 miliarde de lei pe care ar trebui să le primească educația dacă ar primi cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, adică peste 91 de miliarde de lei. Altfel spus, bugetul estimat pe baza datelor existente ar trebui să crească cu aproximativ 50% pentru a ajunge la nivelul pe care îl pretinde legea, raportat la datele actuale.

Amintim că premierul Nicolae Ciucă lărgea încă de acum un an orizontul de așteptare pentru un buget de 15% din PIB pentru educație. În august 2022, el prezentat acest procent drept “un angajament” care “va fi îndeplinit treptat”, ținta să fie atins fiind 2027:

• „Premierul României a dat asigurări că bugetul de anul viitor va putea susține noile prevederi legale privind educația, iar ținta de 15 la sută pentru învățământ din bugetul consolidat reprezintă un angajament asumat care va fi îndeplinit treptat, până în 2027”, se arăta într-un comunicat al Guvernului de atunci.

Actuala lege a educației, Legea nr. 1/2011, prevede la Articolul 8 o finanțare anuală de minimum 6% din PIB pentru educație.

• Art. 8: “Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.

Articolul nu a fost aplicat niciodată, fiind modificat fie prin legea bugetului, fie prin ordonanțe de urgență.

Foto: © Lovelyday12 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Marius Nistor: Revolta este maximă în momentul de față. Noi suntem informați că Parlamentul României nu are de gând să voteze acordarea a 15% din bugetul general consolidat, spune liderul sindical

Abia în 2027 Educația va primi 15% din bugetul general consolidat, potrivit premierului Ciucă