ANALIZĂ Programul Masa caldă în școli – instrument politic, la cererea premierului Nicolae Ciucă. Peste 63% dintre școlile înscrise în acest an au fost alese din localități conduse de primari PNL

2.403 vizualizări
Foto: Ministerul Cercetării
Programul Masa caldă va continua și în acest an tot ca program-pilot, pentru al șaptelea an la rând. Ministerul Educației a publicat recent lista școlilor, de data aceasta fiind 300 de unități de învățământ incluse, față de 150 de școli anul trecut. Selecția pare că a fost una pur politică, potrivit analizei Edupedu.ro, care arată că peste 63% dintre instituțiile incluse în acest an în programul de masă caldă sunt din localități cu primari PNL. Din localități cu primari PSD sunt 21,7% din școlile listate de Ministerul Educației. Reamintim că Ministerul Educației este condus de Sorin Cîmpeanu, vicepreședinte PNL, care a declarat în luna mai că premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, i-a cerut să găsească soluții pentru extinderea semnificativă a asigurării unei mese în școală.

La începutul lunii iulie ministrul Sorin Cîmpeanu a prezentat „soluțiile” găsite. Prin ordonanța de urgență adoptată, numărul școlilor participante în program era dublat. Ce declara oficialul atunci, de la pupitrul Palatului Victoria:

„Am adoptat o ordonanță de urgență prin care, după șase ani de pilotare, se extinde programul „Masă caldă” de la 150 de școli la 300 de școli. Sunt vizați un număr de 140.000 de elevi. Finanțarea totală pentru anul școlar 2022 – 2023, programul „Masă caldă” în școli este de 354,9 milioane lei. Remarcăm faptul că este de zece ori mai mare decât finanțarea de 35 de milioane de lei acordată în anul 2016 pentru acest program, deci a crescut de zece ori finanțarea pentru acest program,” declara Sorin Cîmpeanu.

Însă lista completă a școlilor a fost publicată abia pe 31 august, la aproape două luni de la momentul adoptării OUG. Pe lista cu cele 300 de școli au fost adăugate 161 de unități de învățământ noi față de anul trecut, conform analizei comparative făcută de Edupedu.ro. Din aceste 161 de școli și licee, 102 sunt din localități cu primari PNL (63,4%), de trei ori mai multe decât cele 35 școli aflate în localități în care primarii sunt de la PSD (21,7%). UDMR are primari în doar 5,6% dintre localitățile din care au fost selectate școli pentru acest program. Restul de 9.3% școli sunt în orașe și sate în care primarii sunt de la USR, PMP, ProRomânia, PPU, FDGR, independenți sau de la alte formațiuni politice.

Pentru analiză, Edupedu.ro a folosit datele de la Alegerile locale 2020, disponibile la Autoritatea Electorală Permanentă și datele de pe site-urile primăriilor sau ale partidelor, pentru actualizare.

Criteriile de alegere a școlilor pentru includerea acestora în programul Masa caldă nu au fost prezentate, iar lista a fost publicată de Ministerul Educației fără vreo justificare a prezenței acelor școli și licee în acele tabele. Reamintim că, dacă școlile reușesc să implementeze programul, primesc fonduri de 15 lei per copil, pe zi, pentru a putea oferi o masă caldă elevilor.

Foto: Codul de culori pentru tabelele de mai jos

Publicăm mai jos listele cu toate școlile din programul Masa caldă, fiecare colorate în codul de culoare al primarului care deține mandatul acolo, cu mențiunea că numele școlilor din casetele de culoare mov-lila sunt școlile nou înscrise în acest an.

Fișierul .pdf cu lista poate fi descărcat de aici:

Lista cu cele 300 de școli care vor organiza programul de Masă caldă, în anul școlar 2022-2023, a fost publicată de Ministerul Educației pe 31 august, cu 5 zile înainte de debutul anului școlar pentru elevi. Printre acestea nu se mai regăsesc colegiile naționale, potrivit declarațiilor ministrului Sorin Cîmpeanu. – Mai multe detalii aici

125.518 de elevi vor beneficia de o masă caldă pe zi, prin program, iar ordonanța de urgență care a adoptat demersul pentru acest an școlar prevede alocarea a 354 de milioane de lei, conform actului normativ publicat în Monitorul Oficial la începutul lunii iulie.

  • Menționăm că normele de aplicare pentru program nu au fost încă adoptate, la finalul primei săptămâni de cursuri. Acest lucru înseamnă că nu se pot face licitații sau să se ofere produse până când nu va fi aprobată hotărârea de Guvern cu normele de aplicare.

O analiză publicată anul trecut, pe aceeași temă, arăta că peste jumătate din cele 150 de școli în care elevii urmau să primească „Masa caldă” erau în localități cu primari PNL.

Citește și:
Lista celor 300 de școli care vor organiza programul Masă caldă, în anul școlar 2022-2023, publicată de Ministerul Educației. Colegiile naționale nu au mai fost incluse, potrivit lui Sorin Cîmpeanu
2021 – Peste jumătate din cele 150 de școli în care elevii vor primi „Masa caldă” sunt în localități cu primari PNL. PSD a primit peste 30%, iar USR-PLUS doar pentru 2 școli


1 comment
  1. Politic,nepoliticos ar fi trebuit dat la toate școlile.El este în slujba tuturor cetățenilor, nu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Numărul elevilor a atins cel mai mic nivel din ultimul deceniu în anul școlar 2022-2023 / Ruralul a „pierdut” o treime din efectivele de elevi de gimnaziu pe care le avea acum 10 ani / Numărul profesorilor crește de câțiva ani, dar rămâne sub nivelul din 2012-2015 – Raport al Ministerului Educației

România a avut, în anul școlar 2022-2023, cel mai mic număr de elevi din ultimul deceniu, pierzând aproape 9% din totalul efectivelor de elevi față de anul de referință 2014-2015,…
Vezi articolul

ANALIZĂ Învățământul superior românesc – în coada Europei Centrale și de Est, depășit inclusiv de țări mult mai mici și cu mai puține universități, în trei clasamente-cheie: Times Higher Education, QS și Shanghai Ranking

Universitățile românești au, în ansamblul lor, o performanță mai slabă în clasamentele internaționale comparativ atât cu principalii piloni ai învățământului superior din Europa Centrală și de Est – Polonia, Republica…
Vezi articolul

Miza blocării doctoratelor de la publicare – Finanţări de peste 240 milioane de lei pe an, indemnizaţie de 50% din salariul minim brut pe lună / Plus: restituirea banilor în instanță, dacă sporul este primit în urma unui doctorat plagiat

Universităţile au primit în anul 2018 finanţări pentru granturi doctorale de peste 240 milioane de lei, potrivit raportului Consiliului pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS). Publicarea tuturor tezelor de doctorat, anunțată…
Vezi articolul

Burse pentru studenții de la Chimie, Fizică, Biologie, masă caldă și extinderea școlii până la ora 17:00, finanțarea formării viitorilor directori și administratori de școli, un nou sistem de carduri pentru studenți – printre propunerile rectorului Marian Preda pentru finanțare prin „România Educată”

Extinderea programului de școală de la 8:00 la 17:00, generalizarea mesei calde pe model britanic, acordarea de burse pentru studenții care aleg facultăți precum Chimia, Fizica, Biologia, crearea unei linii…
Vezi articolul