Anca Vasiliu, cercetătoare premiată de Academia Franceză pentru Filosofie în 2022: A face doctorat în Franța este un lux / În momentul în care îl începi, știi că ai în fața ta cel puțin 10 ani de muncă / Dacă plagiezi, ești exclus și nu te mai poți prezenta niciodată cu o lucrare

6.045 de vizualizări
Foto: captură – TVR / Cooltura
A face un doctorat în Franța „este un lux” și presupune înainte de toate „un concurs extrem de dificil” pentru accesul la o bursă sau un contract doctoral, spune în emisiunea Cooltura de la TVR cercetătoarea româncă Anca Vasiliu, specializată în istoria artei și filosofie antică și medievală la Paris, premiată pe 1 iulie 2022 de Academia Franceză cu Marele Premiu pentru Filosofie.

Aceasta a explicat, într-o ediție recentă a emisiunii „Cooltura” moderată de jurnalista Mirela Nagâţ, cum este lucrul la un doctorat în Republică și faptul că, „după ce ai terminat doctoratul, începe greul, nu înseamnă că ai un post, nu înseamnă că vei fi imediat primit cu brațele deschise”.

  • Anca Vasiliu s-a născut în 1957 la București. A fost cercetător la Institutul de Istoria Artei (Academia Română). Din 1990 s-a stabilit la Paris, iar în 1998 a fost recrutată de Centrul Național de Cercetări Științifice din Franța (CNRS), potrivit site-ului suplimentuldecultură.ro, citat de Agerpres. În prezent, Anca Vasiliu este cercetător principal și coordonator de lucrări în cadrul unei echipe de cercetători și profesori de filosofie antică – Centre Léon Robin de recherches sur la pensée antique, afiliat Facultății de Filosofie a Universității Sorbonne (Paris IV). Este doctor în filosofie abilitat pentru a conduce doctorate în același domeniu. De asemenea, Anca Vasiliu susține cursuri de istoria filosofiei antice la Universitatea Paris I, Panthéon-Sorbonne. A fost director de program la College international de philosophie (Paris, 1998-2004).

Întrebată de moderatoarea Mirela Nagâţ cum ar arăta o comparație a sistemelor universitare francez și român în ceea ce privește studiile de doctorat și modalitățile de sancționare a cazurilor de plagiat, Anca Vasiliu a punctat că plagiate „există ca pretutindeni”, dar a atras atenția că „sunt formule de asanare drastice”.

Cercetătoarea a spus că „În primul rând, a face un doctorat este un lux și nu îl poți face bine decât dacă obții un contract doctoral sau o bursă. Ceea ce înseamnă un prim concurs extrem de dificil, pentru că sunt, să spunem, trei contracte doctorale pentru Facultatea de Filosofie, la care sunt la Paris IV, la Sorbona, și sunt foarte mulți candidați, evident, uneori 20, alteori 50. Deci este deja o primă selecție. Proiectul trebuie să fie foarte bun, trebuie să fie susținut de cineva din interior care știe deja candidatul, a lucrat deja în master cu el de pildă și, deci, această selecție deja asigură cumva terenul”.

„Apoi, a face doctoratul înseamnă a-ți dedica între 3 și 5 ani în viață, mai degrabă 5 decât 3. Să spunem 4, facem o medie. Ceea ce e mult. Pentru că după ce ai terminat doctoratul începe greul, nu înseamnă că ai un post, nu înseamnă că vei fi imediat primit cu brațele deschise. Deci ai doctoratul. Dacă ai și agrégation, care este un examen de tip pedagogic, atunci poți avea asigurat un post în învățământul secundar, dacă nu ai agrégation, intri să faci diverse concursuri pentru post-doctorate care sunt de un an sau de doi sau de trei. Deci în momentul în care începi un doctorat, știi că ai în fața ta cel puțin 10 ani de galeră, de muncă. Ca să faci asta prost, fiind imediat reperat, nu merită. Pentru că nu ai absolut nicio șansă”, a completat ea, în emisiunea Cooltura.

„Nu ai șanse decât dacă doctoratul este foarte bine cotat, că ai maximum, că ai toate felicitările – acum nu se mai dau felicitările, dar există o formulă în care se spun și se trec în procesul-verbal – deci mediul este mic, se știe cine este și ce a făcut: cine l-a condus, cum a funcționat relația, nu e un mediu extrem de mare în zona filozofiei vechi, deci nu-ți poți permite. Se autoregulează practic”, a spus aceasta despre evaluările din etapele obținerii titlului de doctor.

Dacă plagiezi, „ești complet radiat din mediu”

Anca Vasiliu a mai explicat în emisiunea moderată de Mirela Nagâţ că „au existat situații în care, într-adevăr, s-au descoperit plagiate, însă există o barieră: după ce ai predat lucrarea, sunt două pre-rapoarte exterioare facultății și juriului, care urmează să se… Și aceste două pre-rapoarte dau sau nu undă verde pentru susținere și caută, în general, dacă sunt plagieri. Cu toate acestea, au existat și situații în care, până la ultima filieră, adică până la a ajunge să concurezi în CNRS (N. Red. Centre national de la recherche scientifique, Centrul Național al Cercetării Științifice) nu s-au descoperit plagiatele, erau făcute subtil și, totuși, s-au descoperit în ultimul moment. 

În momentul în care ajungi acolo, când ești recrutat și se descoperă că 5 articole au fost plagiate, 20%, ești radiat complet din mediu, ești exclus din CNRS ceea ce înseamnă că nu te mai poți prezenta niciodată și ești practic, hai să spunem așa, dur, ostracizat, adică e un mediu care nu, nu permite aceste lucruri. Și, dacă se întâmplă, se știe. Deci nu știu cum este în România, dar cred că cea mai bună este această auto-reglare a mediului profesional, deci a cercului restrâns de oameni care știu despre ce e vorba”.


5 comments
  1. In Romania nu ești exclus dacă plagiezi,dimpotrivă ești,, promovat”,secretar de stat,ministru,parlamentare,membru în consiliile de administrație al instituțiilor publice…………..,totul cu un singur scop sa poți fi marioneta securiștilor care conduc ,fura și tâlhăresc Romania.

  2. Cine nu-si permite sa faca o lucrare de doctorat top notch in Franta se duce in Luxembourg. Face 14 interviuri, compara niste documente, scrie vreo 200 de pagini la un rand jumate si ajunge mare doctor, lol.

    Bonus: lucrarea contine o organigrama pe juma de pagina, un tabel pe alta jumatate, o stea albastra pe 2/3 pagini si un grafic pe 1/3 pagini.

    1. Erata:
      – 2/3 din pagina si 1/3 din pagina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Fosta inspectoare Iulia Cabrancea de la ISJ Constanța, condamnată de instanță la muncă în folosul comunității la un muzeu sau spital, după ce a recunoscut că a luat și o șpagă de 200 de euro, la o lună după ce a primit 5.000 de euro pentru a transfera un elev

Fosta inspectoare școlară din Constanța Iulia Cabrancea va face muncă în folosul comunității la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța sau la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, timp…
Vezi articolul
ChatGPT în școli

Universitățile din România au pierdut startul în cursa pentru inteligență artificială, conform Shanghai Rankings: Niciuna nu apare în noul clasament internațional pentru domeniul de studii IA, în care figurează instituții din Cehia, Polonia, Serbia, Croația, Slovenia

Instituțiile românești de învățământ superior lipsesc din clasamentul internațional al universităților pentru domeniul de studiu Inteligență Artificială, inclus în premieră în rankingul Shanghai după domenii de studiu 2025, publicat marți,…
Vezi articolul

Economiști și profesori români din universități prestigioase, precum Harvard, New York, Chicago și Tillburg, în a 10-a Conferință Științifică Anuală a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate, la UBB Cluj

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a fost, în perioada 24-26 iulie, gazda conferinței ERMAS, care se află la cea de-a 10-a ediție.…
Vezi articolul
Titularizare 2025

Numărul elevilor dintr-o clasă va putea crește cu doi elevi cu acordul Direcției Județene și peste doi doar cu aprobarea Ministerului Educației – amendament votat în Senat. În actuala lege maximul este de trei elevi în plus într-o clasă

Comisia de învăţământ a Senatului a adoptat un amendament la proiectul legii învăţământului preuniversitar care prevede că numărul de elevi dintr-o clasă poate crește cu doi, cu aprobarea Direcției Județene…
Vezi articolul

Noaptea Ideilor: Despre intoxicarea cu știri false și ce se întâmplă în creier când cineva aderă la teorii ale conspirației. Dezbateri cu jurnaliști și cercetători universitari francezi organizate joi, 26 ianuarie, de Institutul Francez / Intrarea este liberă

Cercetători universitari în domeniul neuroștiințelor, jurnaliști, istorici și activiști francezi și români care au păreri diferite despre lumea digitală și implicațiile digitalului în viața de zi cu zi, vor veni…
Vezi articolul

Festivalul de literatură LitVest aduce inteligența artificială într-un „texteriment” la Biblioteca Județeană Timiș. Directorul Tudor Crețu: Dacă în România numărul de cititori ar crește, ipotetic, de 10 ori, am vorbi despre o altă țară, care ar crește și ea de 10 ori

Unul dintre cele mai creative festivaluri literare europene, LitVest, ajuns la cea de a XIV-a ediție, va aduce la Timișoara, în perioada 24 – 26 septembrie, un program variat, cu…
Vezi articolul