Andreas Schleicher, OECD, despre școala din România: Așa cum o autoritate nu-i zice unui doctor cum să opereze, nici profesorului să nu-i zică modul cum să predea

10.074 de vizualizări
SURSA: captura romaniaeducata.eu/Administratia Prezidentiala
„Așa cum o autoritate nu-i zice unui doctor cum să opereze, nici profesorului să nu-i zică modul cum să predea”, a spus sâmbătă, într-o conferință găzduită de SuperTeach, Andreas Schleicher, directorul Direcției pentru Educație a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Acesta a subliniat astfel faptul că autonomia profesorului în predarea și evaluarea elevilor este esențială pentru Educația din România

Este esențial ca meseria de profesor să se schimbe cu vremurile – să devină mai atractivă intelectual, nu doar financiar, să se bazeze pe cooperare între profesori și pe transmiterea gândirii critice etc.

Calitatea educației nu poate suplini calitatea profesorului. Profesorii dețin cheia practicilor inovatoare. Puterea profesorilor nu este numai să traducă politici într-un act de predare, ci să devină creativi în transmiterea cunoașterii. Ei obișnuiau să predea ce e în manual. Pe viitor, ei vor trebui să fie designeri, facilitatori ai cunoașterii, mentori, să lucreze cu ai lor colegi pentru a construi medii de învățare, să devină proprietarii propriei practici„, a spus Schleicher la conferința SuperTeach, explicând: „așa cum o autoritate nu-i zice unui doctor cum să opereze, nici profesorului să nu-i zică modul cum să predea”.

Schleicher a repetat, cu această ocazie, mare parte dintre criticile și sfaturile transmise autorităților române la începutul anului, când a explicat ce are de făcut, în opinia sa, sistemul românesc de învățământ pentru a rezolva multele lui deficiențe, reflectate în rezultatele ultimelor teste PISA.

Școală ca în secolul 21, nu predarea conținuturilor de pe Google

Lumea nu răsplătește ceea ce știm, pentru că va găsi pe Google acele lucruri, dar ne răsplătește pentru modul cum folosim ceea ce știm, a reafirmat expertul.

„Poți gândi ca un istoric? Istoria înseamnă să înțelegi cum au evoluat lucrurile (…) Poți gândi ca un filosof? (…) Ca un matematician? Copiii învață ce e o funcție, dar și înțeleg ce scop are?” a explicat Schleicher ce înseamnă, în esență, gândirea critică, dezvoltarea de abilități și capacitatea de a aplica diversele cunoștințe acumulate în școală, pentru a fi de folos societății în secolul 21 și în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiei.

Această tehnologie, a arătat el, are rol democratizator, dar în același timp concentrează puterea mai mult ca niciodată, omogenizează opiniile și elimină unicitatea, diversitatea culturală. În fața acestor probleme școala trebuie să se adapteze și să ofere soluții, pentru că, a spus Schleicher, educația a câștigat, de-a lungul istoriei, cursa în fața tehnologiei, dar nu înseamnă că automat același lucru se va întâmpla și de acum încolo.

Reprezentantul OECD a reluat avertismentul pe care l-a mai rostit la București, anume că acele lucruri care sunt cel mai ușor de predat și testat, în sistemul bazat pe transmiterea informației către elevi, sunt și lucrurile cel mai ușor de digitizat. De aceea este important ca profesorii și școlile să se concentreze mai puțin pe conținutul cunoștințelor și mai mult pe ideile disciplinelor. El a dat exemplul școlilor primare, unde mai importantă este comunicarea cu profesorul și dezvoltarea relațiilor, decât datele învățate.

Pe lângă reforma de conținut, mai e problema echității

Schleicher a arătat că sistemele educaționale uită, în contextul actual, ce este important pentru dezvoltarea copiilor și pentru a nu-i face înlocuibili cu mașini – adevărul (relevanța cunoștințelor umane), etica și judecata, dreptatea și ordinea, sustenabilitatea, spiritul estetic. Pentru că, a afirmat Schleicher, ce contează mai mult sunt crearea de noi valori și capacitatea de a naviga prin ambiguitate și dileme – de ex., a discerne în fața volumului imens de informație, adevărată și falsă, de pe Internet.

În acest context, el a amintit că pentru școala din România cea mai grea luptă este aceea legată de echitate, date fiind diferențele foarte mari între elevii din medii avantajate și dezavantajate.

Citește și: 


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Op Ed / Profesoara Oana Serban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, despre cazul Hasdeu: Nu e doar o problemă a sistemului faptul că ajunge într-o poziție privilegiată, ca profesor, un individ care nu leagă două fraze coerent. E și o problemă a inspectoratelor care funcționează ca un fel de poliție a școlii – inspectează ore, oameni, avantaje – dar nu evaluează mai nimic / Ministerul trebuie să facă ceva

Faptul că la Colegiul B.P. Hasdeu o profesoară de limba română, complet agramată, rămâne la catedră prin pasivitatea inspectoratului, în ciuda scrisorilor deschise ale elevilor, părinților și profesorilor, nu e…
Vezi articolul

Câteva reflecții pe marginea programei de Limba și Literatura Română pentru clasa a IX-a: modul în care această dezbatere s-a desfășurat în spațiul public este, în sine, regretabil / Op Ed Gabriel Sandu, lector universitar

Merită să încep acest text spunând că nu sunt, în niciun caz, un specialist în didactica limbii și literaturii române și sunt conștient că există numeroși colegi – profesori universitari…
Vezi articolul

Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: O diferențiere în sensul în care se permite școlilor private să desfășoare cursuri e un tratament diferențiat nejustificat. Adică o discriminare

„O diferențiere între stat și privat în sensul în care se permite școlilor private de a desfășura școala este un tratament diferențiat nejustificat. Adică o discriminare”, a declarat pentru Edupedu.ro…
Vezi articolul