Angajatorii critică dur sistemul de Educație din România, dar nu se implică în schimbarea lui sau în formarea angajaților, arată două studii ale Băncii Mondiale

1.822 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Două studii ample derulate de către Banca Mondială în România arată un paradox. În primul rand Sondajul Online Employer Survey, făcut în 2017 de către Banca Mondială, printre companiile de la noi, a descoperit că aproape jumătate dintre patronii de firme sau managerii chestionați sunt de acord cu faptul că în școală elevii nu deprind deloc abilitățile practice de care au nevoie în muncă. După care studiul SABER Dezvoltarea Forței de Muncă, făcut în același an, arată că implicarea angajatorilor în stabilirea priorităților de dezvoltare a forței de muncă, precum și pentru recalificarea sau supra-specializarea actualilor angajați este destul de slabă.

Angajatorii români sunt critici la adresa relevanței sistemului educațional din mai multe motive, scriu specialiștii Băncii Mondiale. În primul rând curriculum-ul atât pentru gimnaziu, liceu, cât și pentru facultate a fost caracterizat de mulți angajatori din diferite arii și domenii, drept mult prea teoretic, bazat pe prea multe concepte abstracte și pe acumulaea informației, în loc să fie axat pe aplicații practice. În al doilea rând, în același timp cu teoretizarea excesivă, metodele de predare sunt descrise ca fiind depășite, învechite sau foarte tradiționale, încremenite în memorarea conceptelor și ideilor, în loc să arate aplicare și aplicabilitatea lor. În sfârșit, angajatorii au artat că sistemul eeucațional este foarte rezistent la schimbare, atât la nevel preuniversitar cât și în universitar.

În medie, persoanele cu vârsta de 20‐44 de ani au 12,2 ani de şcoală, faţă de 10,7 ani, în cazul celor cu vârsta între 45‐50 de ani. Cu toate acestea, şcolaritatea pe o perioadă mai mare nu este reflectată într‐un nivel semnificativ mai mare de competențe dobândite. Dacă ritmul de creştere a competențelor înregistrat până în prezent continuă să fie lent, România nu va putea compensa îmbătrânirea populaţiei şi migraţia, iar lipsa de personal cu niveluri înalte de competenţă se va perpetua. Deficitul de calificări este cel mai intens în sănătate, construcţii, hoteluri‐restaurante şi TIC, cu decalaje între cerinţele acestor domenii şi programele de studiu oferite. Mobilitatea educaţională, măsurile de orientare în carieră şi competenţele „soft” necesare pe piaţa forţei de muncă (cum sunt competențele antreprenoriale şi digitale) sunt slab dezvoltate,” arată raportul.

66% dintre participanți au decarat că nu sunt de acord cu faptul că școala îi pregptește pe absolvenți pentru experinețe practice care să poată fi aplicate în munca pe care o vor face. 61% au fost împotriva și oarecum împotriva afirmației că școala le dă tinerilor aptitudinile personale necesare cum ar fi managementul timpului, fiabilitate, abilitatea de a lucra cu alții sau în echipă etc. Și tot așa, rezultatele sondajului rezumat în Diagnosticul Sistematic de Țară al Băncii Mondiale pe Educație pot fi văzute în acest grafic.

SURSA: Banca Mondială

În același timp era realizat, tot de către Banca Mondială, Studiul SABER despre Dezvoltarea Pieței Muncii, al cărui raport pentru România arată că în ciuda eforturilor de a identifica nevoile principalelor sectoare economice, implicarea angajatorilor în dezvoltarea reală a forței de muncă sau în calificarea, recalificarea, supra-specializarea sau doar formarea pe tot parcursul vieții a celei existente este mai degrabă slabă.

Unul dintre motive ar fi că stimulentele oferite companiilor pentru a oferi formare profesională angajaţilor existenţi sunt limitate, iar mecanismele de monitorizare a iniţiativelor de acest fel sunt inexistente, potrivit sursei citate.

Un alt motiv ar putea fi faptul că, ”în absenţa concurenţei, companiile care domină industria (date fiind costurile de producţie mai scăzute) au puţine motive să‐şi sporească productivitatea. România are cea mai mică densitate a întreprinderilor din EU28 (Raport FEM cu privire la competitivitatea globală 2015‐16), întreprinderile mici şi mijlocii reprezentând majoritatea (99% dintre societăţile comerciale)”, arată raportul.

FOTO: pixabay.com


1 comment
  1. AM URMARIT MAATERIALELE PUBLICATE DESPRE SCOLILE DOCTORALE…INTERESANTE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Deschiderea școlilor

BREAKING DOCUMENT Modificări radicale în decizia Comitetului București pentru Situații de Urgență, care emite o a doua hotărâre ce o contrazice pe prima: Creșele și after school-urile pot funcționa, universitățile decid singure cum organizează cursurile

Modificări de ultimă oră în decizia Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, care emite o a doua hotărâre, în cursul aceleiași seri. Creșele și after school-urile pot funcționa, universitățile…
Vezi articolul

DOCUMENT Marian Preda, Nicolae Istudor, Adrian Papahagi, Ciprian Mihali, printre profesorii propuși să aleagă componența comisiilor de specialitate CNATDCU, pentru mandatul 2024 – 2028 – proiect

Ministerul Educației organizează o consultare publică privind componența comitetelor de selecție CNATDCU. Marian Preda, rectorul Universității din București, Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Adrian Papahagi,…
Vezi articolul

Primarul Capitalei, Stelian Bujduveanu: Dacă nu putem remedia rapid clădirea Liceului Teoretic „Dimitrie Bolintineanu”, găsim, în Sectoarele 4 sau 6, spații adiacente unde să mutăm toți acești copiii

Elevii Liceului Dimitrie Bolintineanu ar putea fi mutați în Sectoarele învecinate, Sectorul 4 sau Sectorul 5, dacă intervenția autorităților locale nu se poate efectua rapid, săptămâna următoare, potrivit declarațiilor făcute…
Vezi articolul