Anton Hadăr, FNS Alma Mater: Sunt mulți care vor să facem grevă generală, dar greva generală trebuie să satisfacă niște cerințe. Sunt niște restricții tare urâte pe care trebuie să le rezolvăm

Liderul Federației Sindicale „Alma Mater” din învățământul universitar Anton Hadăr, a declarat pentru Antena 3 pe 26 august 2025 că „sunt niște restricții tare urâte” în privința organizării unei greve generale în învățământ. Declarația vine în contextul în care până acum liderii sindicatelor profesorilor au evitat abordarea directă a unei greve generale, folosindu-se pentru protest de mitinguri în stradă, în fața Ministerului Educației și Cercetării, de mitinguri programate în fața Palatului Victoria și marșul anunțat pentru 8 septembrie cu participarea a 30.000 de profesori și angajați din școli. Protestele au venit într-o perioadă în care în mod tradițional, angajații din Educație sunt în concediu, însă 1 septembrie înseamnă debutul anului școlar 2025-2026 cu toți profesorii în activitate.

O altă metodă de protest este boicotarea festivităților de început de an școlar, pe 8 septembrie, iar de câteva zile în școli au ajuns formulare de referendum prin care sindicatele propun profesorilor să nu predea nimic începând din data de 9 septembrie. Cursurile încep, oficial, pe 8 septembrie 2025, potrivit calendarului anului școlar 2025-2026, pe care îl găsiți în format printabil sau pentru telefon aici, pentru fiecare județ.

„Noi trebuie să lucăm pulsul colegilor noștri pentru că fără semnătura lor nu se poate face vreun protest. Nici mitingul acela din 8 septembrie nu e posibil să fie organizat dacă nu vin oamenii noștri. Sunt mulți care vor să facem grevă generală, dar greva generală trebuie să satisfacă niște cerințe. Sunt niște restricții tare urâte pe care trebuie să le rezolvăm”, a declarat Anton Hadăr la Antena 3.

Amintim, sindicatele din învățământ au semnat contractul colectiv de muncă (CCM) cu Ministerul Educației și Cercetării pe 3 iulie 2025, cu 4 zile înainte ca Legea Bolojan să fie trecută prin Parlament prin asumarea Guvernului. În contractul Colectiv de Muncă înregistrat pe 9 iulie la Ministerul Muncii, erau o serie de drepturi negociate pentru personalul din școli, drepturi de care acestea nu ar mai fi beneficiat în perioada verii, dacă acest contract de muncă nu ar fi fost semnat, au precizat sindicatele în motivele pentru care au semnat acest document.

Semnarea Contractului Colectiv de Muncă lasă sindicatelor mai puține opțiuni de a face grevă. Concret, potrivit Codului Muncii, greva se poate declanșa dacă sunt încălcate prevederi ale contractului colectiv de muncă prin legislația sau actele normative ori administrative care au urmat după semnarea contractului. Asta pentru că în Articolul 4, alineatul (1) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel de sector de negociere în învățământ preuniversitar (CCMUNSNCIP) 2025 scrie așa: „Părțile se obligă ca, în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de muncă, să nu inițieze și să nu susțină promovarea unor acte normative sau a altor dispoziții care ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din legislația specifică învățământului, în vigoare la data înregistrării contractului, precum și din prezentul CCM, fără consultarea federațiilor sindicale semnatare ale prezentului contract.”

La stabilirea prevederilor din Legea 141/2025 nu au fost consultate sindicatele. În fapt, sindicatele au fost chemate la discuții de ministrul Daniel David pentru a li se spune că sunt zvonuri măsurile care în cele din urmă au devenit lege.

A existat o dezbatere publică online, pe 4 iulie 2025, făcută de Ministerul Educației și Cercetării, la care a intrat și un reprezentant al sindicatelor FSLI, însă e puțin probabil ca ministerul să considere acea intervenție drept „consultare a sindicatelor” și să o folosească la o eventuală atacare în instanță a unei greve, dacă aceasta ar avea loc.

Au existat mai multe apeluri ale ministrului Daniel David la sindicate să participe cu propuneri la legislația subsecventă pentru aplicarea Legii 141/2025. Apelurile au fost în gol, potrivit declarațiilor publice ale sindicatelor și oficialilor. Pentru declanșarea oricărui protest, era esențial ca sindicatele să nu participe cu propuneri la aceste norme de aplicare a legii.

Dar sindicatele din Educație au vorbit despre un alt tip de grevă, este vorba despre greva împotriva politicilor sociale și economice ale Guvernului. În România, în momentul actual (septembrie 2025), nu există date confirmate că a fost declanșată vreodată o grevă oficială împotriva politicilor sociale și economice ale Guvernului în sensul prevăzut de Legea 367/2022.

Acest tip de grevă este reglementat de Legea 367/2022, legea dialogului social, și reprezintă o formă specială de grevă, distinctă de conflictul colectiv tradițional de muncă – poate fi declanșată direct de federațiile și confederațiile sindicale reprezentative, fără obligația de conciliere prealabilă cu angajatorul.

Art. 1 pct. 30 și Art. 155 din Legea 367/2022 definesc acest tip de grevă ca fiind încetarea voluntară și colectivă a lucrului ca reacție la politici guvernamentale (acte normative publicate în Monitorul Oficial) care determină diminuarea unor drepturi prevăzute în contractele/acordurile colective de muncă aplicabile la data adoptării politicilor respective.

Doar federațiile și confederațiile sindicale reprezentative pe sector sau la nivel național pot să o convoace, în acest caz este vorba despre FSLI, FSE Spiru Haret și FNS Alma Mater.

Este permisă numai dacă un act normativ (lege, OUG, HG etc.) adoptat de Guvern are ca efect diminuarea drepturilor negociate în contractele colective (nu se solicită obligativitatea negocierii/conciliere).

Ce trebuie să facă federațiile sindicale pentru declanșare a grevei împotriva politicilor sociale și economice ale Guvernului

1. Analiza efectelor actului normativ guvernamental
   Sindicatul identifică concret ce drepturi negociate sunt diminuate de politica guvernului.
2. Hotărârea formală a sindicatului
   Se obține hotărârea de declanșare a grevei, pe baza documentelor care atestă reprezentativitatea și existența contractului colectiv de muncă înregistrat.
3. Notificarea angajatorilor și autorităților
   • Angajatorii și unitățile unde va avea loc greva trebuie notificate cu minimum 10 zile înainte de data declanșării.
   • Inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) trebuie notificate cu minimum 24 de ore înainte de declanșare doar în cazul grevei clasice, pentru greva împotriva condițiilor de muncă nu e necesar.
4. Prezența colectivă la locul de muncă
   Greva se organizează cu prezența greviștilor în sediul unității – nu se impune părăsirea locului de muncă.
5. Negocieri continue
   Organizatorii grevei au obligația de a continua negocierile cu Guvernul pentru soluționarea revendicărilor, pe toată durata grevei.

Particularități și limite

• Guvernul, angajatorii sau instanța pot interveni pentru a suspenda/înceta greva dacă se constată că actul invocat nu a diminuat drepturile contractuale.
• Greva nu poate fi declarată în sectoare strategice fără asigurarea serviciilor vitale, conform reglementărilor generale din Legea dialogului social.
• Suspendarea contractului de muncă pe perioada grevei poate afecta vechimea, iar salariile sunt diminuate cu zilele de participare la protest.

Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere în Învățământ Preuniversitar (CCMUNSNCIP) 2025 prevede și negociază o serie largă de drepturi pentru angajații din învățământ, astfel:

Drepturi salariale și alte drepturi bănești

• Salariu lunar format din salariu de bază, indemnizații, sporuri și alte elemente de salarizare (Art. 34, 35).
• Decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul didactic domiciliați în afara localității unității (Art. 35).
• Indemnizație de instalare, indemnizație de hrană, spor pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat (Art. 35).
• Majorări salariale și alte beneficii, precum tichete de creșă și vouchere de vacanță (Art. 35).
• Plata orelor suplimentare prin compensare cu timp liber plătit sau plata cu spor (Art. 19).
• Condiții de salarizare reglementate prin contract și lege (Art. 34).

Dreptul la timp de odihnă și concedii

• Durata concediului de odihnă anual conform vechimii, inclusiv concedii suplimentare pentru diverse situații (Art. 28).
• Zile libere plătite pentru evenimente familiale deosebite (căsătorie, naștere copil, deces în familie etc.) (Art. 29).
• Reducerea duratei normale a muncii pentru angajații care renunță la concediul pentru creșterea copilului sau pentru cei care au în îngrijire copii bolnavi sau cu dizabilități (Art. 23, 24).
• Concedii fără plată pentru studii, formare profesională, situații personale dovedite (Art. 32).
• Concedii speciale precum concediu de îngrijitor, concedii pentru acordarea de îngrijire medicală (Art. 30).

Drepturi privind sănătatea și securitatea în muncă

• Asigurarea condițiilor de muncă corespunzătoare și a echipamentului de protecție (Art. 40-46).
• Examinări medicale periodice, inclusiv pentru cei care lucrează în condiții speciale (Art. 48-51).
• Acces la servicii medicale și vaccinare gratuită (Art. 48).
• Organizarea comisiilor de securitate și sănătate în muncă cu participarea sindicală (Art. 45).

Drepturi privind condițiile de muncă și organizarea timpului

• Posibilitatea programului flexibil, inegal, individualizat sau cu timp redus (Art. 17).
• Dreptul angajaților de a solicita modificări justificate ale programului de lucru (Art. 17).
• Dreptul de a fi informați cu privire la programul și repartizarea timpului de lucru (Art. 17).

Drepturi legate de formarea profesională

• Acces periodic la formare profesională asigurată și finanțată de angajator (Art. 85-90).
• Posibilitatea de a participa la cursuri, stagii, perfecționări, atât în țară, cât și în străinătate (Art. 85-90).
• Dreptul la concedii pentru formare profesională, cu păstrarea drepturilor salariale (Art. 90).

Drepturi sindicale și de reprezentare

• Dreptul sindicatului de a negocia contractele colective la nivel sectorial, al inspectoratelor școlare și unităților de învățământ (Art. 5).
• Recunoașterea dreptului sindicatelor la spații gratuite, timpul de muncă alocat activității sindicale, accesul la informații și consultare (Art. 98-101).
• Protecția membrilor de sindicat împotriva concedierii nejustificate și pe perioada exercitării mandatului sindical (Art. 73, 99).

Alte drepturi

• Dreptul la egalitate de șanse și nediscriminare pe criterii variate (sex, etnie, religie, orientare sexuală etc.) (Art. 113).
• Dreptul la confidențialitatea salariului, cu excepția relației sindicale (Art. 38).
• Dreptul la concediu paternal, inclusiv suplimentar de o lună din concediul pentru creșterea copilului (Art. 29, 33).
• Dreptul la demisie cu preaviz reglementat, precum și drepturile legate de modificarea contractului individual de muncă (Art. 82, 66).