Aproape un sfert dintre elevii care au început gimnaziul în 2017 nu au susținut Evaluarea Națională în 2021, la finalul clasei a VIII-a / Pierderile sunt considerabil mai mari în rural, în rândul băieților și în școlile mici – Raport de cercetare

5.819 vizualizări
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com
Numai 77% dintre elevii care au început gimnaziul în 2017-2018 și l-au absolvit în 2020-2021, adică în plină pandemie, au reușit să finalizeze acest nivel de învățământ prin susținerea Evaluării Naționale 2021, arată o nouă cercetare publicată de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Această analiză a rezultatelor Evaluării Naționale, realizată pe grupul absolvenților clasei a VIII-a din 2021, arată că pierderile la nivel de cohortă au fost considerabil mai pronunțate în cazul școlilor de la sat, al școlilor mici, dar și în rândul băieților. În aceste cazuri, și rezultatele înregistrate la EN 2021 au fost mai slabe.

Potrivit datelor din cercetare, în anul școlar 2017-2018 s-au înscris în clasa a V-a 159.903 elevi. Dintre aceștia, s-au înscris în clasa a VIII-a, în anul 2020-2021, doar 146.646. Au absolvit cu circa 6.000 mai puțin, s-au înscris la Evaluarea Națională 2021 și mai puțini (131.180) și s-au prezentat efectiv la EN doar 123.185 de elevi.

  • Astfel, arată analiza citată, pe parcursul gimnaziului s-au înregistrat pierderi școlare de 12,4% (8,3% până la intrarea în clasa a VIII-a și 4,1% în clasa a VIII-a), însemnând că, în acest răstimp, 1 din 8 elevi din cohortă nu a încheiat gimnaziul din motive precum abandonul școlar, deces, exmatriculare, migrație sau situație școlară neîncheiată.

9.000 dintre elevii care au absolvit clasa a VIII-a (5,6% din cohorta de gimnaziu) nu s-a înscris la EN în acel an, iar 8.000 dintre cei înscriși (5% din cohortă) nu s-a prezentat la evaluare).

Așa se face că aproape un sfert (23%) din totalul elevilor care au început gimnaziul în 2017-2018 nu au finalizat acest nivel de învățământ prin susținerea EN 2021.

Diferențele sunt însă mult mai pronunțate în cazul unor segmente ale populației de elevi, arată analiza suplimentară a datelor.

Rezultate mai slabe la sat

Astfel, procentul elevilor din cohortă care nu au finalizat gimnaziul prin susținerea Evaluării Naționale în 2021 este mult mai mare decât media atunci când vine vorba despre școlile din rural. Mai precis, peste o treime dintre elevii din rural (34,3%) nu au încheiat studiile gimnaziale cu susținerea EN, pe când în urban procentul a fost mult mai mic decât media – 13,7%.

Sursa: Raportul de cercetare al CNPEE

Iar diferențele se mențin și în ceea ce privește pierderile pe parcursul liceului: unul din cinci (20,6%) dintre elevii din rural care s-au înscris în clasa a V-a în 2017 nu a absolvit clasa a VIII-a în 2021. Procentul este mult mai redus în urban – doar 5,7%.

  • Potrivit analizei CNPEE, între rural și urban nu există diferențe în ceea ce privește numărul elevilor care nu s-au înscris la EN, după finalizarea clasei a VIII-a (5% din cohortă). Dar în rural a fost mai mare procentul elevilor care nu s-au prezentat la examen (8% în rural, 2,5% în urban).

În același timp, în medie la nivel național, circa 1 din 6 elevi (16%) dintre cei care s-au înscris în clasa a VIII-a în 2020-2021 nu a participat la Evaluarea Națională, însă procentul este mult mai mare la sat: 23%, adică aproape un sfert din cohorta de rural (comparativ cu 11% în urban). 

Sursa: Raportul de cercetare al CNPEE

Județele cu cele mai mici pierderi școlare pe parcursul gimnaziului: București (91% rată de finalizare prin susținerea EN 2021); Neamț, Argeș, Gorj, Botoșani, Suceava, Harghita, Constanța – rată de finalizare 80-90%)

  • Județele cu cele mai mari pierderi pe parcursul gimnaziului (peste 30%): Caraș-Severin, Brăila, Sibiu, Bihor, Mureș, Călărași, Satu Mare.
Cu cât e școala mai mică, absenteismul la EN crește

Analiza subliniază, totodată, situația școlilor mici, unde pierderile sunt considerabil mai mari. Astfel, în structurile școlare arondate (școli mici, majoritatea din rural), 12,4% dintre cei înscriși la evaluare nu s-a mai prezentat la susținerea probelor scrise, pe când în școlile cu personalitate juridică (majoritatea în mediul urban și în centrele de comună) procentul a fost de 5,4%.

“Corelând statutul unității de învățământ (PJ/structură arondată) cu mediul de rezidență, se evidențiază că absenteismul elevilor înscriși la EN VIII 2021 a avut cea mai amplă valoare (12,8%) în cazul școlilor arondate din rural și a înregistrat cea mai redusă pondere în cazul școlilor cu personalitate juridică din urban (2,5%)”, spune analiza. 

Sursa: Raportul de cercetare al CNPEE

Aceasta notează, totodată, că ponderea absenteismului este cu atât mai mare cu cât o școală este mai mică. În acest caz, în funcție de dimensiunea efectivelor de elevi de clasa a VIII-a:

  • În școlile cu peste 150 de elevi din această categorie, 99,7% dintre cei înscriși la evaluare s-au și prezentat la probe
  • Procentul scade la 97,4% în cazul școlilor cu 51-75 de elevi
  • În cazul școlilor cu mai puțin de 25 de elevi în clasa a VIII-a, doar 88,7% dintre cei înscriși au și luat parte la Evaluarea Națională.
Diferențele se simt și în rezultatele elevilor la Evaluarea Națională

Diferențele rural-urban se fac simțite și în cazul rezultatelor la Evaluarea Națională. Astfel, potrivit analizei, mediile obținute de elevii din rural, la EN 2021, au fost cu 1,5 puncte mai mici decât cele ale elevilor din urban, iar peste o treime dintre elevii de la sat au obținut medii sub 5 (aproape jumătate dintre ei au luat medii sub 5 la Matematică).

Mai precis:

  • 85,7% dintre elevii de la oraș au obținut medii peste 5, față de numai 62,6% la sat.
  • Elevii de la sat au înregistrat valori medii mai mici la toate cele trei probe – Limba și literatura romană, Matematică, limba maternă, cele mai mari diferențe înregistrându-se la Matematică
  • Dacă media la Matematică a fost de 6,2, în rural ea a fost de doar 5,2 iar la oraș s-a ridicat la 6,8
  • La Limba și literatura română, media în rural a fost de 6, cu 1,4 puncte mai mică decât în urban, media generală fiind de 6,9
Sursa: Raportul de cercetare al CNPEE

Iar situația școlilor mici se remarcă și în cazul rezultatelor la EN: elevii care proveneau din aceste școli au obținut rezultate mai mici decât cei care proveneau din școli mari: în școlile cu peste 100 de elevi înscriși la EN, media rezultatelor a fost de 7,8. În școlile mai mari, cu peste 150 de elevi înscriși, media a fost de 8,1. Or, în școlile cu maxim 25 de elevi înscriși la evaluare, media rezultatelor a fost de doar 5,7. Analiza remarcă faptul că diferențele se regăsesc și la nivel de probe – Matematică, respectiv Limba și literatura română.

Sursa: Raportul de cercetare al CNPEE

O diferență considerabilă, când vine vorba despre pierderile pe parcursul gimnaziului, se face simțită și între fete și băieți. Astfel, dacă în cazul fetelor care au început clasa a V-a în 2017 doar 1 din 5 (19,2%) nu a reușit să finalizeze clasa a VIII-a cu Evaluarea Națională în 2021, în cazul băieților 1 din 4 nu a finalizat ciclul cu participarea la EN (26,4%).

O situație similară apare și în cazul elevilor care s-au înscris și au și participat la EN 2021: dacă 95,3% din totalul fetelor înscrise au luat parte la probe, doar 92,6% dintre băieți au făcut acest lucru.

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. în sfârșit văd și eu 2 comentarii la obiect, super.
    La 8 ani sau 8 ani jumate ei sunt în clasa I ? serios?
    haideti săi trimitem in clasa 1 la 6 ani și ia sa vezi că de-abia prin a 10 a se satura de școală să zicem , adica pe la 16 ani.
    Astazi, normal că nu mai continua liceul după 8 clase , pt că el are deja 16 ani, și îi trebuie servici să aibă bani din ce trăi ,
    Asta nu înțeleg guvernanții dar nici părinții Vârsta școlară pt clasa 1 e foarte importantă.

  2. Cauzele principale pentru care elevii nu susțin EN: 1. nu e necesară pentru a intra la liceu sau școala profesională. Chiar cu 1 la admitere elevul știe că poate ocupa un loc (chiar și corigenții dintr-a 8a ajung la liceu). Majoritatea nici nu se mai ostenesc să meargă la EN, au un liceu în apropiere unde pot intra cu orice medie, pentru că nu există concurență.

    2. Migrația. Încep a 5a în România, părinții migrează și își iau copiii cu ei. Evident nu mai termină gimnaziul în țară.

    3. Etnia. Puteți spune ce vreți, majoritatea celor care părăsesc timpuriu școala nici nu pun mare preț pe ea. Fetele se mărită conform tradiției, băieții încep să lucreze alături de părinți sau pur și simplu nu mai frecventează, pentru că n-au nevoie și știu asta – banii familiei nu sunt câștigați de cei care au școală, ci de cei care au „școala vieții.”

  3. Copii aceia n-o să aibă habar de momentele subiectului. Și? Unde e paguba? Îți cere comentariu literar la angajare? Evident că nu. Prostiile astea se dau din inerție. Așa era în comunism, și cei care le impun sunt nostalgici. Toate marafeturile astea n-au valoare practică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Comasările de școli făcute de Guvernul Bolojan „pe repede înainte”, cu obiective strict economice, sunt pe contrasens cu toate recomandările OCDE pentru reorganizarea rețelei școlare, pe care ministrul Daniel David le invocă în ultima vreme în susținerea măsurilor luate

Reorganizarea rețelei școlare nu a produs efecte majore în mediul rural – „în zona de rural școlile practic nu au fost comasate”, a declarat recent premierul Ilie Bolojan. În același…
Vezi articolul

OMS îndeamnă statele europene la o mai bună protejare a copiilor cu vârste între patru și 15 ani, cea mai afectată categorie de vârstă în prezent / Vaccinarea obligatorie anti-COVID-19, „ultim recurs absolut”

Filiala europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) îndeamnă marţi, în contextul unei intensificări a epidemiei Covid-19, la o mai bună protejare a copiilor cu vârsta cuprinsă între patru şi…
Vezi articolul
Marcel Ciolacu și Vasile Dîncu / Foto Inquam Photos / George Calin

PSD îl lasă pe președintele Iohannis în offside, pe legile educației: Vasile Dîncu a absentat de la ședința PNL, PSD, UDMR pentru modificarea Legilor Deca, întâlnire la care Mihnea Costoiu a anunțat că amendamentele PSD nu sunt gata și că draftul de lege necesită dezbatere largă / Cine a participat la ședință – SURSE

Lovitură a PSD la președintele Klaus Iohannis, care vrea aprobarea rapidă a Legilor educației realizate de fosta sa consilieră prezidențială Ligia Deca sub cupola proiectului „România Educată”. Astăzi s-a desfășurat…
Vezi articolul

Dan Petre, sociolog: Închiderea școlilor și organizarea alegerilor a avut impact mare și a fost sancționat ca dublu limbaj. Pe cei care nu cred în virus i-a activat să iasă. La AUR, corelez energia aceasta cu negaționismul / Cei din AUR sunt și cu convingeri religioase, iar BOR a fost în conflict în ultimele săptămâni cu autoritatea medicală

Rezultatele alegerilor parlamentare vin cu un partid-surpriză de 9% apărut complet pe sub radar în Parlament, cu un scor de 25% pentru PNL, 29% pentru PSD și 16% pentru USR,…
Vezi articolul

Monica Halaszi, profesoară de Limba și literatura română, despre programa propusă de minister: „sper să fie rescrisă” pentru că „taie cumva studiul disciplinei și nu face noduri”. „Înainte de rafinarea unei programe școlare ar fi binevenit un job shadowing într-un liceu tehnologic, în clasa cu cea mai mică medie de admitere”

Programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării, nu reflectă viziunea profesoarei Monica Halaszi, spune aceasta într-un interviu pentru…
Vezi articolul