Aproximativ 34% dintre copiii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024 – cu 5% mai puțin decât în 2023, potrivit Eurostat / România se plasează pe locul al treilea în topul statelor celor mai afectate de acest fenomen din UE

[jp_post_view]
Sursa: Eurostat
Aproximativ 34% dintre copiii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024, cu peste 5% mai puțin decât în anul 2023, arată datele Eurostat. Deși România a înregistrat cel mai mare progres din rândul statelor UE la acest capitol, rămâne deasupra mediei UE și se situează pe locul al treilea în topul țărilor în care fenomenul este cel mai pregnant.

În anul 2024, 33.8% dintre copiii cu vârste sub 18 ani erau expuși sărăciei sau excluziunii sociale. Comparativ cu anul 2015, când 44.5% dintre minori se aflau în astfel de situații, România a înregistrat o scădere de 37.3%.

Este important de menționat că este pentru prima dată când România nu mai ocupă primul loc în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de copii expuși acestor riscuri, după ce s-a clasat pe această poziție timp de nouă ani la rând. Iată evoluția situației în România în perioada 2015-2024:

  • 2015 – 53.4% dintre copiii români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială
  • 2016 – 56%
  • 2017 – 48.7%
  • 2018 – 44.2%
  • 2019 – 39.1%
  • 2020 – 40.7%
  • 2021 – 41.5%
  • 2022 – 41.5%
  • 2023 – 39%
  • 2024 – 33.8%

În ciuda scăderii semnificative, țara noastră a rămas printre statele cu cele mai mari probleme în combaterea acestui fenomen și avea anul trecut a treia cea mai numeroasă categorie de copii aflați în situații de risc la nivelul UE.

  • Rata copiilor români expuși fenomenului a fost în anul 2024 cu 3.7% mai mare decât media UE (24.2%).

Cele mai mari rate ale fenomenului au fost înregistrate în Bulgaria (35.1%) și Spania (34.6%). După România urmează, la distanță de peste 10 procente, Grecia (26.9%), Italia (23.1%), Franța (26.2%), Malta (25.9%) și Luxemburg (25.6%) – toate deasupra mediei UE.

La polul opus se află Slovenia (11.8%), Cipru (14.8%), Cehia (15.4%), Olanda (15.8%), Danemarca (15.9%), Polonia (16.1%) și Estonia (16.5%).

Conform Eurostat, majoritatea părinților ai căror copii se află în astfel de situații nu au absolvit mai mult de opt clase. În România, 75.8% dintre părinții copiilor expuși acestui fenomen finalizaseră cel mult gimnaziul. De precizat, în anul 2020, procentul acestor părinți a fost cu 12.4% mai mare.

34.2% dintre copiii ai căror părinți au absolvit învățământul liceal sau postliceal și 5.9% dintre cei ai căror părinți au finalizat studii superioare erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2024. În cazul celor trei categorii s-au înregistrat cele mai mici procente comparativ cu anul 2015.

Sursa: Eurostat

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Directorii de școli și inspectorii pot fi membri de sindicat, dar nu pot ocupa funcții de conducere în cadrul acestor organizații, potrivit FSLI. Informarea vine în contextul în care unii funcționari ai Ministerului Educației au contestat, „în mod eronat”, dreptul directorilor unităților școlare de a face parte din sindicate – document

Directorii și inspectorii școlari pot face parte din organizații sindicale în calitate de membri simpli, însă nu pot ocupa funcții de conducere în cadrul acestor organizații, potrivit unei informări a…
Vezi articolul
inscriere DSBU

ARACIP anunță că modificarea standardelor de evaluare a calității, propusă prin două proiecte de hotărâre de Guvern, a fost fundamentată pe feedback-ul primit de la 73 de școli evaluate în ultimii 2 ani și de la evaluatori

Proiectele prevăd schimbarea modului de evaluare externă a unităților de învățământ, punându-se accent pe calitatea învățământului și interacțiunea cu profesorii și elevii, așa cum a povestit într-un scurt interviu pentru…
Vezi articolul

Problema salarizării profesorilor, cauza unor proteste masive în plină reformă a educației – exemplu pentru „democrația ca formă fără fond” din România, într-un raport privind starea democrației în 2023 / Alte teme criticate la capitolul Educație: lipsa de transparență, datele cu caracter personal

Greva de anul trecut a profesorilor, chiar în perioada adoptării noilor legi ale educației, este dată drept dovadă a „democrației ca formă fără fond” în România, sub actuala guvernare, într-un…
Vezi articolul

Prima zi de școală, după redeschidere, în Danemarca: Unele clase au învățat afară, pentru a putea respecta regulile de distanțare fizică / Greutăți cu igiena sporită în grădinițe / Mulți părinți și-au ținut copiii acasă

Danemarca a devenit, miercuri, prima țară europeană care a redeschis o parte dintre școli, după restricțiile extinse impuse în campania de combatere a noului coronavirus. Nu s-au deschis toate școlile,…
Vezi articolul