Andrei Alexandrescu, profesor de Matematică la Colegiul Național Mihai Viteazul din București, a declarat că elevii învață, de cele mai multe ori, șabloane pentru examenele naționale. „Ar trebui ca Matematica să fie mai ancorată în realitate, ar trebui ca problemele să aibă un caracter aplicativ”, a spus acesta. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Info.
„Ele sunt şablon. De cele mai multe ori, copiii învaţă şabloane. Este un lucru cu care ne luptăm. Ar trebui ca Matematica să fie mai ancorată în realitate, ar trebui ca problemele să aibă un caracter aplicativ”, a precizat cadrul didactic.
Proba obligatorie a profilului din cadrul examenului național de BAC 2025 a fost susținută, miercuri, 11 iunie, de absolvenții de liceu. Cei de la filiera teoretică, profil real (specializările mate-info, științele naturii), filiera vocațională (militar) și cea tehnologică au dat examenul la Matematică.
Profesorul Mădălin Ghiuler a oferit sugestii de rezolvare, pentru publicul Edupedu.ro, a subiectului primit la a doua probă scrisă obligatorie – mate-info, de miercuri, 11 iunie.
„Subiectul a fost simplu. Pot apărea greșeli la probabilitate și la c) matrice. Toate cerințele sunt clasice, polinomul poate fi rezolvat de un copil bun de nivel tehnic. Pot fi multe note de 10 și foarte multe peste 9,50”, apreciază profesorul pentru Edupedu.ro.
Subiect Matematică – specializarea Mate-Info (BAC 2025)
Subiect Matematică – specializarea Științe ale naturii (BAC 2025)
Subiect Matematică – Tehnologic (BAC 2025)
Subiect Matematică – Pedagogic (BAC 2025)
Calendarul examenului național de bacalaureat – Sesiunea iunie-iulie 2025:
10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă- 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
- 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă
- 20 iunie 2025: Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 23-24 iunie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 30 iunie 2025: Afișarea rezultatelor finale
Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):
- susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
- susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
- obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise).
Informații de context
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a spus, la MetropolaTV, că simulările examenelor naționale și examenele în sine, în acest moment, nu se mai pretează la rețete. „Ultimul lucru pe care ni-l dorim este să producem învățare prin rețete, prin șabloane”, a afirmat acesta.
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.
„Ați spus un lucru foarte important. Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.
Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”
- Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
- În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”
Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”
Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.
În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.
2 comments
Pai ce legatura mai bune intre matematica si aplicarea acesteia decat fizica?
Dar, ce sa vezi, la Fizica elevii invata despre viteza instantanee inainte ca la Matematica sa se discute despre derivate.
Clasa a IX-a introduce viteza instantanee, nimic altceva decat… derivata prin raport cu timpul.
Elevii învață despre viteza instantanee la clasa a 6a, unde nici nu se poate discuta despre funcții derivate. Iar la a 11a, unde e toată fizica ondulatorie, află despre derivate la orele de matematică din partea a doua a anului, că așa e frumos, să nu aibă sens nimic.
Ca să nu mai spun că la fizică trebuie să învețe proiecții de vectori înainte să afle de la matematică ce sunt cos și sin.
Cine e de vină? 10 clase obligatorii au încurcat complet logica firească a disciplinelor și legăturile dintre ele, mutând conținuturi aiurea. Când ne-am întors la 12 clase obligatorii, nu s-a mai deranjat nimeni în minister să pună totul la loc.
Newsflash: nu profesorul de la clasă stabilește conținuturile. Nu controlăm programele. Cei care au probleme… să-l caute pe ministru.