Argumentele științifice și evidențele educaționale prezentate de IȘE în răspunsul necenzurat, obținut de Edupedu.ro, îl contraziceau pe ministrul Daniel David și declarațiile sale referitoare la măsurile din Legea Bolojan. Cum a dispărut 80% din răspunsul cercetătorilor pentru presă la „peer review”-ul ministrului – ANALIZĂ

5.478 de vizualizări
Cercetătorii Institutului de Științe ale Educației contraziceau, în analiza lor făcută la solicitarea Edupedu.ro, prin datele și studiile prezentate, prin argumentele științifice și evidențele raportate, declarațiile publice ale ministrului Daniel David, potrivit răspunsului real obținut pe surse de Edupedu.ro. Comparația între cele două documente arată că ministrul, prin acțiunile sale directe sau prin interpuși, sub aparența unui așa-zis „peer review”, a șters 80% din acele analize și a livrat presei o versiune cenzurată.

În răspunsul redactat de Ministerul Educației și transmis Edupedu.ro în numele Institutului de Științe ale Educației (ISE), se regăsesc doar formulări neutre și generalități – multe dintre ele reluând aproape cuvânt cu cuvânt declarațiile publice ale ministrului Daniel David.

Dar documentul original, redactat de echipa de cercetători ai ISE și obținut de Edupedu.ro pe surse, contrazicea exact aceste poziții publice. Răspunsul cercetătorilor conținea exemple concrete, date comparative și referințe științifice care demontau, punct cu punct, logica deciziilor prezentate de ministru în spațiul public.

După publicarea răspunsului integral, reacția ministrului Daniel David în cazul de cenzură masivă asupra analizei cercetătorilor IȘE pe măsurile din Legea Bolojan a fost că „Nimeni în știință nu se poate aștepta să scrie ceva, care ulterior să fie asumat direct și necritic instituțional chiar sub antetul ministerului pe care îl analizează”. Oficialul nu contestă investigația, ci acuză „practici care trebuie să se schimbe” la IȘE.

Analiza cantitativă
  • Răspunsul ISE obținut pe surse de Edupedu.ro și publicat integral aici are aproape 70.000 de caractere și oferă o analiză detaliată, cu evidențe, trimiteri la date, argumentații științifice și referințe extinse cu privire la fiecare subiect. Există recomandări ale cercetătorilor la majoritatea dintre temele chestionate.
  • Răspunsul MEC conține doar aproximativ 14.940 de caractere și oferă un scurt paragraf din răspunsul cercetătorilor și acela modificat și „coafat”, cu referințe bibliografice cu tot, plus declarațiile publice ale ministrului.

În răspunsul Institutului de Științe ale Educației (ISE) transmis Edupedu.ro, fiecare capitol care a fost omis sau serios redus în răspunsul transmis de Ministerul Educației conține următoarele numere aproximative de caractere:

Capitol (Temă principală)Număr caractere cenzurate la „peer riview”-ul ministrului Daniel David
1. Creșterea normei didactice și plata cu ora5.334
2. Modificarea criteriilor și cuantumului burselor elevilor14.820
3. Comasarea școlilor și concedierea directorilor12.985
4. Creșterea numărului de elevi per clasă/grupă21.896
Total55.035

Adică a dispărut din analiza IȘE circa 21,3% din volumul de text prin acest „peer review” ministerial.

Analiza calitativă

Exemple de argumente ale cercetătorilor care erau în contradicție cu declarațiile publice ale ministrului și care au fost cenzurate la „peer review”-ul cerut de Daniel David:

  1. Despre creșterea numărului de elevi per clasă

– Ministrul Daniel David afirma, într-o declarație publică: „Da, vom ajunge și în țară să avem clase cu 30 de elevi, cum am avut, surprinzător, în România, lumea uită, și până în 2020” și „Noile limite minime/maxime pentru numărul de copii dintr-o clasă se află și în alte practici europene, iar aceste limite sunt similare cu ceea ce aveam în țară între 2011 – 2020 (și pe alocuri chiar mai bine); practic, nu cred că este o problemă majoră să avem cu 1 – 2 bănci mai mult în unele clase, considerând dificultățile existente”, într-un comunicat.

– Răspunsul real al cercetătorilor ISE (cenzurat în totalitate) preciza:

Extinderea efectivelor riscă să afecteze semnificativ calitatea educației. Studiile TIMSS și PISA arată că în România clasele mai mici sunt asociate cu rezultate net superioare. Creșterea numărului de elevi fără măsuri compensatorii riscă să adâncească abandonul școlar și să compromită calitatea predării.”

  1. Despre comasarea școlilor și eliminarea a 900 de directori

– Ministrul declara public: „Ei nu rămân pe drumuri, că ei sunt profesori practic și se întorc la predare, dar reușim să concentrăm zonele astea educaționale, ca sistemul să nu fie foarte fragmentat.”

– Răspunsul real al ISE:

Supraîncărcarea directorilor care preiau unități comasate va fi accentuată. În mediul rural, comasarea poate duce la dispariția unor proiecte esențiale. Se recomandă măsuri de sprijin pentru directorii afectați, nu doar reîntoarcerea formală la catedră.”

  1. Despre norma didactică și plata cu ora

– Ministrul: „Profesorii din România lucrează mai puțin la clasă decât media europeană. Creșterea normei e justificată” și „Creșterea normei de lucru în activitatea directă cu copiii (norma didactică – litera a, art. 207 din Legea 198/2023) se face în medie de la 3.6 la 4 ore din cele 8 ore zilnice, crește adică, în medie, cu 24 de minute zilnic! Iar asta ne situează tot sub media europeană a normei didactice, potrivit unui comunicat pus pe edu.ro de la adoptarea în Parlament a legii Bolojan.

– Cercetătorii ISE (fragment cenzurat):

„Conform Eurydice (2021), valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână, cu un minimum de 14 ore în țări precum Croația, Polonia, Finlanda și maximum de 26 de ore în Ungaria. Majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european”.

  1. Despre tăierea burselor elevilor și studenților

– Ministrul Daniel David: „Bursele în sistemul preuniversitar sunt normalizate pentru a evita distorsiunile din ultimii ani, în care școala de devenit adesea o fabrică de note pentru bani! Dacă nu interveneam acum, mai ales în zona burselor de merit, cred, sincer, văzând unele reacții din sistem, că școala nu mai putea fi salvată de ea însăși. În ultimii ani am adus în școală „ethosul banilor” prin „bursiadă”, iar aici nu mă aveți partener”. O altă declarație: (întrebarea moderatorului: „Banii economisiți rămân la buget sau rămân la Ministerul Educației ca să faceți, nu știu, investiții din ei?) Daniel David: Banii economisiți sunt banii pe care noi i-am primit, ca să spun așa, și am accentuat deficitul. Educația are o contribuție mare la deficitul pe care îl avem. / Moderator: Deci îi lăsați domnului Bolojan?/ Daniel David: Nu, nu, îi lăsăm țării”.

– Cercetătorii ISE (fragment cenzurat complet):

„Având în vedere concluziile studiului ISE, alături de nivelul redus al finanțării educației la nivel național și de alte argumente dezvoltate în secțiunile următoare, regândirea sistemului de burse școlare poate părea justificată; însă, pentru ca această inițiativă să beneficieze de susținere deplină și să își păstreze orientarea spre calitate și echitate, ar fi dezirabil ca, în măsura în care situația economică o permite, fondurile economisite prin recalibrarea sistemului de burse să fie reinvestite tot în educație ‒ de exemplu, în programe complementare de sprijin pentru elevi, dezvoltarea resurselor umane sau modernizarea infrastructurii școlare” și „Eliminarea bursei de reziliență reduce la jumătate sprijinul financiar lunar pe care îl primeau o parte dintre elevii vulnerabili. Pentru acești elevi, această reducere poate însemna imposibilitatea de a acoperi costuri esențiale (alimente, îmbrăcăminte, transport, rechizite). În absența unui mecanism alternativ care să preia funcția compensatorie intenționată prin bursa de reziliență, există riscul ca sprijinul financiar să se concentreze exclusiv în zona performanței de top și a vulnerabilității sociale severe, lăsând fără susținere elevii aflați pe traiectorii de recuperare și progres educațional în condiții dificile”. 

”În absența unei metodologii oficiale publicate, nu putem realiza o analiză aprofundată a impactului noilor măsuri asupra calității educației. Menționăm totuși faptul că reducerea pragului de la 30% la 15% va conduce la o diminuare majoră a beneficiarilor burselor de merit”, se mai arată în analiza ISE.

Răspunsul transmis oficial de minister către Edupedu.ro nu conținea niciunul dintre aceste avertismente sau date și referințe. Conținea chiar declarațiile politice ale ministrului, într-o formă pe care am arătat-o cu exemple în primul articol. Mai mult, în comunicarea oficială, paragrafele în care ISE a formulat opinii sau recomandări au fost înlocuite cu „nu am identificat date relevante” sau „a se vedea raportul ISE disponibil online”.

Acestea sunt elementele care de la bun început au indicat clar că un astfel de răspuns, mai degrabă politic, nu aparținea unei echipe de cercetare profesioniste, ci unor persoane fără vreo legătură cu cercetarea și rigorile acesteia, conectate cel mai probabil la marketingul politic și la misiunea de apărare cu orice preț a imaginii ministeriale.

După publicarea primului articol din anchetă, ministrul Daniel David a confirmat că documentul primit de minister era într-o formă „preliminară” și că a fost „revizuit” la cererea sa, apoi transmis ca atare. Mai mult, ministrul a declarat că va modifica regulamentul de funcționare al ISE pentru ca instituția să nu mai răspundă presei în mod direct. Amenințările au fost reluate în punctul de vedere al ministrului publicat pe 23 iulie pe pagina Ministerului Educației și Cercetării.

Ilustrativ, mai jos, textul cenzurat (cu roșu) de peer review-ul ministrului Daniel David – 21 de pagini din 23:

Citește ancheta Edupedu.ro:
Derapaj grav la Ministerul Educației: în loc de punctul de vedere al Institutului de Științe ale Educației pe măsurile din Legea Bolojan, am primit un răspuns politic de la Minister. Răspunsul MEC reproduce declarații recente ale ministrului Daniel David, nu analiza cercetătorilor IȘE
EXCLUSIV Ministrul Educației Daniel David admite că va verifica dacă răspunsul transmis presei în numele Institutului de Științe ale Educației a fost cenzurat: „Dacă n-a fost asumat de conducerea IȘE, voi verifica cine a intervenit și voi lua măsuri”
EXCLUSIV Daniel David anunță că blochează de acum înainte un institut de cercetare – IȘE – să mai răspundă independent solicitărilor presei. Ministrul Educației și Cercetării confirmă că a cenzurat răspunsul transmis în numele Institutului de Științe ale Educației către Edupedu.ro și nu publică nici acum analiza cercetătorilor asupra măsurilor din Legea Bolojan
EXCLUSIV DOCUMENT Răspunsul interzis la publicare de ministrul Daniel David, conceput de cercetătorii din științele educației: Norma didactică a profesorilor din România NU este sub media Uniunii Europene, în Germania plata cu ora este între 23 și 40 de euro/oră, iar în Franța 88% dintre profesori au cel puțin o normă de ore suplimentare plătite cu 40 euro/oră / Banii de burse trebuia păstrați în educație

21 comments
  1. Deci fals si uz de fals se numește acum peer rewiew.

    Așteptam sindicatele, dacă mai au vreo urmă de credibilitate să înainteze plângere penală împotriva lui David

  2. Daniel David a cenzurat știința și a falsificat adevărul despre efectele Legii Bolojan. A transformat un raport serios într-o notă politică. Trebuie să demisioneze.

  3. Ce mizerabil! Ăsta nu e psiholog, ci parapsiholog stalinist. O rușine pentru tagma cercetătorilor. Va rămâne în istorie ca o rușine de neșters. Demisia!

  4. cine a umblat cu așa ceva,sa răspundă…cum și unde vom vedea cine și când va răspunde pt asta,că într-o țară civilizată, ministrul demisiona doar pt măgăria asta

  5. Cresterea normei didactice din zona universitara nu face altceva decat sa mareasca sumele ce raman la nivelul rectoratelor, din care se platesc posturi de conducere din zona administrativa, care au ajuns sa fie sinecuri de partid. In medie salarile asociate acestor posturi sunt la nivelul unui salariu de profesor univeristar.

    1. corect, așa este.
      măresc norma in special la asistenți , le adaugă doua seminarii adică 4ore!?! , la UAIC de ex.
      dar daca te duci la rectorat vezi zece (!!) doamne la serviciul ptr studenții Erasmus ( vreo douăzeci de bucăți pe toată universitatea)
      in rest e plin de administratori financiari și șefi de departamente și alte inventii

  6. Stiu ca s-a rasuflat subiectul, dar pot Institutul sau Ministerul sa explice cum este posibil ca fiul meu sa ia bursa cu media 9.56 (fara sa fi invatat nimic, dar totusi terminand pe primul loc in clasa, doar pentru ca il duce mintea putin mai mult decat pe colegii lui), in timp ce sora lui, care a terminat cu 9.80 sa nu primeasca nimic, pentru ca a fost a sasea in clasa? Si a terminat cu 9.80 pentru ca s-a concentrat pe olimpiada, unde a luat premiu, dar nici aici nu va primi nimic. Cam ce lectie de viata au primit copiii mei? Lectia nr 1: in viata trebuie sa te orientezi, sa fii smecher (citat din desteptul familiei). Lectia nr 2: nu trebuie sa ai niciodata incredere in institutiile statului, ca iti pot da oricand teapa. Cat despre dorinta intrinseca a copilului de a invata, aratati-mi, va rog, acel copil! Aceasta dispare cand copilul se aseaza prima data intr-o banca de clasa, si reapare (destul de rar) candva prin liceu, si doar la materiile care ii intereseaza cu adevarat.

    1. Nu s-a răsuflat, dar sunt atâtea lucruri care se întâmplă, încât nu mai e timp pentru dezbaterea lor în amănunt.
      Criteriile de acordare a bursei de merit sunt nedrepte. Normal, se stabilește o medie, să zicem 9,80, dacă 9,50 e prea puțin și toți copiii cu 9,80 cel puțin primesc bursă. Nu procent din nr. de elevi din clasă, e nedrept, ajungem la situații ca cea expusă de dvs.
      Lecția pe care v-a predat-o deșteptul familiei e corectă în România de astăzi. Chiar a înțeles principiile după care este guvernată țara.

    2. Dacă rămânea sistemul anterior de burse, probabil că fiica dumneavoastră ar fi primit, dar ar fi rămas în urma ei altcineva, cu media de 9,70, care ar fi gândit același lucru. Presupun că susțineți un sistem în care primesc burse toți cei cu media de peste 9,5 sau 9,8. Dar si un astfel de sistem are limitele lui, pentru că stimulează aceeași competiție nesănătoasă între colegii de clasă, întărește niște ierahii rigide, pune presiuni inutile pe copii și pe profesori. Până la urmă, de ce ar trebui fiica dumneavoastră să se streseze să își păstreze media când poate îi e mai de folos să se concentreze pe materia pentru olimpiadă. Ca om care a avut mereu media între 9,5 și 9,7 confirm că nu e mare performanță și nu merită un premiu. Bursele pentru notele de la școală sunt în sine o idee proastă. Acum se dau pentru primii 3-4 elevi din clasă, asta e.

    3. cred că este de datoria dvs să vă educați copiii, nu să întrebați pe edupedu ce învățăminte să tragă unul sau altul dintr-o experiență personală de viață

  7. Ministru propagandei,acest Bobu al invatamantului trebuie sa plece.Rusine ma si demisia din invatamant nu esti un exemple pentru tineri
    Emil Bobu a fost deputat în Marea Adunare Națională în 1961. În anul 1972 a fost numit consilier al lui Nicolae Ceaușescu iar în perioada 1973-1975 a fost Ministru de Interne.

  8. Poate scrie cineva dintre cercetătorii de limbă română un articol în revista Nature despre acest caz. Mi se pare că este un caz de fraudă academică și de îngrădire a libertății academice care trebuie semnalat comunității academice internaționale. Acest D. David prejudiciază comunitatea științifică. Este mult mai grav decât un plagiat. David a falsificat rezultatele unui studiu științific în scopul de a dezinforma.

  9. Un micinos si un escroc de joasa speta (vezi productia academica frauduloasa, averea si sursele obscure). Nu are ninic sfant, un exploatator notoriu a muncii colaboratorilor, evident urmata de excluderea lor, in fapt, parte a unei gasti de netrebnici din UBB care profita de munca altora pentru gloria personala.

  10. Domnule ministru, opriti-va, va afundați in penibil. Sunteți total pe lângă subiect.
    Mai garantați că niciun titular nu va rămâne fără ore?

  11. Acest domn pripășit pe la cârma educației tocmai ne-a arătat cum se mințea în România din ultimii ani ai lui Ceaușescu, făcându-l gelos până și pe maestrul cenzurii și propagandei de atunci, Dumitru Popescu ,,Dumnezeu”. Faptul că a ajuns chiar să creadă în propriile minciuni atestă că moștenirea lui Goebbels nu s-a pierdut! Ceea ce nu trebuie însă uitat este faptul că ,,nu mor caii când vor câinii”, vorba marelui Nechita!!

  12. Rezultatele cercetării științifice a unui institut, care are atribuții pe tema în cauză, nu pot fi măsluite de nimeni. Dimpotrivă, manipularea rezultatele reale, care sunt prezentate publice, constituie abatere gravă de la etica științifică. Ca la orice articol științific, cel care denaturează rezultatele publicate va fi sancționat.
    Nici lucrurile astea elementare nu le știe psihologul care vorbește mereu de cercetare!!!???

    1. Dincolo de aspectul legalității, care este important, dar se va mușamaliza, David s-a discalificat din punctul de vedere al eticii academice. Un cercetător nu modifică datele științifice ca să-i valideze lui dorințele. Ar trebui cineva să ia la puricat datele din studiile lui. Am impresia că nu este singura falsificare pe care a comis-o. Omul se laudă cu publicații pretins valoroase. Eu am văzut numai PR in jurul acelor publicații, absolut nimic substanțial. Iar cartea aceea „Psihologia poporului român” dă acul bogusometrului peste cap. Omul pare unul dintre cei mai netalentați cercetători din domeniu. Dacă mai e și falsificator…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mentoratul cadrelor didactice – prezentat insistent ca instrument esențial pentru școală, în raportul-diagnostic al OCDE / Propuneri: Profil de competențe și criterii pentru selecția mentorilor, care să beneficieze de formare continuă și de finanțare

„Mentoratul este considerat un instrument esențial pentru modernizarea procesului de predare”, arată raportul-diagnostic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) referitor la învățământul preuniversitar din România, analiză publicată săptămâna…
Vezi articolul

Rezultate simulare BAC 2025. Peste 70% dintre elevii care au ales Sociologia nu au obținut niciun punct la coerența textului / Doar 28% au reușit să formuleze complet o ipoteză de cercetare sociologică

La simularea Bacalaureatului 2025 la Sociologie, mai mult de 70% dintre elevi nu au reușit să redacteze corect un text scurt despre relația dintre conceptele sociologice prezentate într-un enunț teoretic,…
Vezi articolul

Ce declara Nicolae Hurduc, noul ministru al Cercetării, acum 5 luni: Se ames­te­că servicii secrete cu politica, sînt gru­puri de interese, industria plă­teș­te politicul

“După părerea mea sistemul politic actual, al parti­delor, este depășit”, declara în luna mai noul ministru al Cercetării, Nicolae Hurduc. Într-un interviu acordat publicației Opinia studențească, Hurduc spunea: “Corupția există…
Vezi articolul