Asociația cercetătorilor Ad Astra cere un set de standarde minimale, pe domenii, care să fie aplicate de Consiliul de atestare a titlurilor universitare – CNATDCU – scrisoare deschisă

[jp_post_view]
Masteratul la distanță
Foto: Pexels.com
Asociația cercetătorilor români Ad Astra a transmis Ministerului Educației o scrisoare deschisă prin care cere “sprijinirea activității Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU)”, printr-un set de standarde minimale pe domenii, pentru activitățile de validare a titlurilor și pentru a elimina neconcordanțele între standardele aplicate diverselor poziții universitare.

“Având în vedere lipsa unor standarde minimale naționale pentru acordarea calificativelor (…) care însoțesc acordarea/validarea titlului de doctor, decizia privind acordarea acestora revine comisiei de susținere a tezei de doctorat (…). S-a constatat, de-a lungul timpului, că multe comisii de susținere au un rol pur formal, astfel că lucrări mediocre, unele chiar și plagiate, sunt promovate ca teze de doctorat foarte bune sau excelente. În mod normal, comisiile CNATDCU trebuie să aibă un rol de filtru, însă lipsa unor standarde minimale naționale face ca deciziile acestora să fie foarte ușor contestabile”, se arată în scrisoare. 

Aceasta face trimitere și la concordanțele de validare CNATDCU între diverse poziții și cere:

  • “Elaborarea unor standarde minimale pe domenii și publicarea lor în Monitorul Oficial. De asemenea, solicităm Ministrului Educației, precum și Consiliului General CNATDCU, să analizeze posibilitatea de a extinde standardele CNATDCU și pentru pozițiile de lector și asistent într-o manieră coerentă și să elimine, pe cât posibil, neconcordanțele semnalate”.
Scrisoarea, integral:

„Scrisoare deschisă prin care Asociația Ad Astra solicită sprijinirea activității Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Stimate Domnule Ministru,

Vă adresăm prezenta scrisoare cu motivul principal de a sprijini activitatea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) prin luarea unor măsuri concrete care au drept scop repunerea pe un făgaș normal a activității desfășurate in sistemul de cercetare. Crearea unui sistem competitiv și bazat pe principii meritocratice de necontestat poate duce într-un termen scurt la recuperarea decalajului pe care Romania îl înregistrează în comparație cu entități similare din alte state cu statut de dezvoltare comparabil.

Având în vedere lipsa unor standarde minimale naționale pentru acordarea calificativelor (satisfăcător, bine, foarte bine, excelent) care însoțesc acordarea/validarea titlului de doctor, decizia privind acordarea acestora revine comisiei de susținere a tezei de doctorat. De altfel, CNATDCU avea în atribuții propunerea standardelor minimale și pentru poziția de lector care, ulterior (Ordin nr. 3.897 din 16 mai 2017) au fost restrânse doar la pozițiile superioare.

S-a constatat, de-a lungul timpului, că multe comisii de susținere au un rol pur formal, astfel că lucrări mediocre, unele chiar și plagiate, sunt promovate ca teze de doctorat foarte bune sau excelente. În mod normal, comisiile CNATDCU trebuie să aibă un rol de filtru, însă lipsa unor standarde minimale naționale face ca deciziile acestora să fie foarte ușor contestabile. De asemenea, s-a constatat că la nivelul multor departamente există diferențe semnificative între standardele aferente pozițiilor superioare, respectiv inferioare, fapt care afectează negativ planurile de carieră ale personalului didactic și de cercetare. În multe cazuri, un tânăr se raportează la un set de standarde academice pentru pozițiile de asistent și lector, urmând a constata că pentru poziția de conferențiar e nevoit să îndeplinească cerințe diferite. În analiza noastră am sesizat și o serie de neconcordanțe de validare CNATDCU între CS1/CS2 și Profesor/Conferențiar. Astfel, în prezent, concursurile pe poziții de CS1/CS2 sunt validate în comisiile CNATDCU, în vreme ce concursurile pe pozițiile echivalente din universități (profesor și conferențiar) sunt validate doar la nivelul universităților.

De aceea, solicităm elaborarea unor standarde minimale pe domenii și publicarea lor în Monitorul Oficial. De asemenea, solicităm Ministrului Educației, precum și Consiliului General CNATDCU, să analizeze posibilitatea de a extinde standardele CNATDCU și pentru pozițiile de lector și asistent într-o manieră coerentă și să elimine, pe cât posibil, neconcordanțele semnalate.

Asociația Ad Astra”


2 comments
  1. Iar s-a activat si a iesit din adormire ONG-ul „diasporei cercetarii”, ai carui membri nici nu mai stiu unde se afla Romania pe harta. Dupa incercarile disperate de a se conecta cat mai adanc la banii publici (propunand ca fondurile cercetarii sa fie administrate de o mana de „alesi” proveniti mai ales din strainatate, ca asa e moda de tip Soros), de data asta ONG-ul Ad-Astrist da indicatii pretioase si Ministerului Educatiei si ii „cere” – cu obisnuita obraznicie – sa faca ce doresc ei.
    Vorba aia, politica educationala in Romania nu trebuie facuta din interior, de catre romani, ci numai si numai din afara.

    1. Daca vrei sa fii recunoscut la nivel international, atunci trebuie sa te conformezi standardelor „din afara”. Daca nu, poti sa te joci cu jucariile tale si sa zici ca esti „doctor”, „academician de renume mondial” sau altceva, dar peste granite doar se va rade de tine (in cel mai bun caz).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INTERVIU Lingvistul Alexandru Nicolae, cercetător la Academia Română: Trebuie să gândești strategii de predare, ca să ții oamenii interesați o oră. Dacă nu stârnim curiozitatea, pierdem atenția studenților / Sunt un fan al comunicării științei online, ne ușurează viața profesională

Trecerea la sistemul de predare online a luat cu asalt nu doar școlile, ci și mediul cercetării, iar oamenii de știință spun că metodele de comunicare care se dezvoltă acum…
Vezi articolul

Recomandări pentru „turnurile de fildeș”: Micro-creditele să devină instrumente centrale pentru universități, dacă vor să se adapteze la tendințele europene și să ofere flexibilitate studenților – experți ai Universității din București

Micro-creditele ar trebui să devină puncte centrale pentru “macro-politici educaționale”, dacă universitățile românești doresc să țină pasul cu tendințele europene, afirmă un grup de experți ai Universității din București într-o…
Vezi articolul

Din toamnă, 20 de burse de până la 1.500 de lei, pentru elevii și studenții olimpici care aleg să studieze la Universitatea din București, anunță instituția de învățământ / Rectorul Marian Preda: O țară fără elite științifice, sportive și culturale este o țară fără viitor

Din anul universitar 2023-2024, elevii și studenții medaliați cu aur, argint sau bronz la olimpiadele științifice și competițiile internaționale care optează să-și continue studiile într-una dintre cele 19 facultăți ale…
Vezi articolul

România să devină producător european de cipuri prin crearea unui „ecosistem național în microelectronică” – propunerea unui grup de lucru sub egida Academiei Române, ce reunește profesori, cercetători și reprezentanți ai industriei

Poziționarea rapidă a României drept producător european de cipuri și componente microelectronice pentru tehnologii avansate este susținută de cercetători ai Academiei Române, profesori universitari și reprezentanți ai industriei. Reuniți într-un…
Vezi articolul