Asociația Vâlceană a Elevilor protestează luni, 8 septembrie alături de profesori: Tăiați risipa, nu viitorul! Măsurile propuse lovesc simultan în motivația elevilor, în condițiile de muncă ale profesorilor și în accesul la școală al copiilor din medii defavorizate

Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE) se alătură protestelor din Educație, din 8 septembrie, anunță într-un comunicat de presă. „Măsurile propuse lovesc simultan în motivația elevilor, în condițiile de muncă ale profesorilor și în accesul la școală al copiilor din medii defavorizate”, anunță elevii, care au enumerat toate măsurile care „lovesc elevii”.

• Amintim, Uniunea Elevilor Reprezentanți, Consiliul Național al Elevilor, dar și studenții au anunțat că se alătură protestului profesorilor din 8 septembrie, în prima zi de școală, când sunt așteptați peste 30 de mii de profesori

„Asociația Vâlceană a Elevilor se alătură protestelor naționale din Educație și susține toate formele de protest organizate de sindicatele din educație, ca instrument necesar pentru apărarea drepturilor elevilor și profesorilor. Vom participa pe 8 septembrie la protestul național din București și ne vom alătura și altor manifestații pașnice desfășurate în această perioadă”, anunță într-un comunicat de presă.

De asemenea, elevii se alătură inițiativei de a desfășura greva japoneză și îi îndeamnă pe toți să poarte banderola albă pe întreaga perioadă a protestelor. „Acest gest simplu, dar puternic, reprezintă un simbol clar al nedreptăților create față de elevi și al opoziției față de deciziile care pun în pericol viitorul educației”, mai spune AVE.

„Elevii condamnă ferm valul de tăieri și restricții aplicate școlii, care afectează direct calitatea educației și echitatea pentru elevi. Solicităm renunțarea imediată la aceste decizii și deschiderea unui dialog real cu elevii, profesorii și părinții. Este inacceptabil ca echilibrarea bugetului să se facă prin sacrificarea educației, în timp ce marea evaziune fiscală rămâne insuficient combătută, achizițiile publice păguboase marcate de corupție persistă, iar sinecurile și privilegiile nejustificate sunt ocolite.

Educația este un drept fundamental și o investiție strategică, nu un rând ușor de tăiat într-un tabel contabil. Măsurile propuse lovesc simultan în motivația elevilor, în condițiile de muncă ale profesorilor și în accesul la școală al copiilor din medii defavorizate”, scrie în comunicatul de presă.

Asociația Vâlceană a Elevilor enumeră și măsurile care lovesc elevii:

• Eliminarea bursei de excelență olimpică oprește stimularea performanței de vârf și transmite elevilor cu rezultate excepționale că munca lor nu mai este recunoscută.
  
• Eliminarea bursei de reziliență lovește direct elevii din medii vulnerabile. Pentru mulți, această bursă făcea diferența între a continua școala și a alege munca pentru a-și susține familia, crescând riscul de abandon școlar.
  
• Restul de măsuri cu efect negativ cumulat. Îngrădirea bursei de merit (limitare la 15% din clasă), comasarea de școli, creșterea normei didactice și reducerea plății cu ora pentru profesorii care predau ore suplimentare. Împreună, acestea demotivează elevii, scad calitatea orelor, descurajează profesorii tineri și îngreunează accesul la educație în comunitățile sărace.
• Programul național „Masă sănătoasă”: extinderea la 1.000.000 de elevi, prevăzută prin Legea educației nr. 198/2023, a fost amânată până în 2027 prin Legea nr. 141/2025. Elevii deja înscriși își păstrează masa zilnică, dar comunitățile încă neacoperite nu vor fi incluse, deși acolo riscul de abandon este cel mai ridicat. Experiența pilot a demonstrat că o masă caldă la școală poate reduce abandonul de la 6% la 1%. Amânarea extinderii înseamnă șanse pierdute pentru cei mai vulnerabili.

„Cerem Guvernului să retragă măsurile menționate, să prezinte simulări bugetare și criterii clare înainte de orice schimbare și să asigure consultări autentice cu organizațiile de elevi, profesori și părinți. Facem apel la elevi, profesori și părinți să rămână uniți și implicați pentru a putea apăra dreptul la educație de calitate pentru toți copiii din România.

Reafirmăm: Educația nu este o cheltuială de tăiat, ci o investiție strategică. Tăiați risipa, nu viitorul!”, mai spun elevii.

Informații de context

Din toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025. Altă măsuri prevăzute în lege se referă la creșterea numărul de elevi la clasă, precum și comasarea de școli.

Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Sindicatele din preuniversitar au anunțat noi acțiuni de protest, după boicotarea primei zile de școală. „Este clar ca daca nu se va întâmpla nimic dupa acțiunile de pe 8 septembrie, va fi o noua consultare în randul colegilor noștri pentru noi acțiuni de protest care să înceapă din 9 septembrie. Nu ne oprim aici atâta vreme cât avem acest ministru. Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta”, a declarat Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, la Antena 3.

Sindicatele profesorilor au transmis elevilor, părinților și studenților să nu participe anul acesta la „festivități golite de conținut și să vă alăturați protestului nostru din 8 septembrie 2025”, conform unui comunicat de presă. „Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate. Suntem în stradă deoarece Guvernul a luat o serie de măsuri care ne afectează direct munca și, implicit, educația pe care o oferim”, se arată în document.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au lansat un mesaj comun adresat tuturor profesorilor, anume să boicoteze prima zi de școală, indiferent dacă merg la protest sau aleg să vină la școală. Amintim că, pentru data de 8 septembrie, sindicatele au anunțat un protest național la care să participe 30 de mii de profesori.

Sindicatul Salariaților din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale intră în grevă japoneză, începând cu luna septembrie, prin purtarea zilnică a unei banderole albe în timpul orelor de serviciu, și se alătură protestelor actuale ale sindicatelor din educație.

Peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști care cer Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate ce vizează Educația, documentului trimis de semnatari către Edupedu.ro. „Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ”, se arată în document.

Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă

• Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
• Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
• Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
• Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
• Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
• Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
• Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul