Cercetătorul geolog Titus Brustur: Au existat arici de mare pe valea Buzăului?

1.640 de vizualizări
Foto: © 578foot | Dreamstime.com
Iată o întrebare insolită, la care însă putem răspunde cu certitudine: da, au existat arici de mare pe valea Buzăului! Dar nu în apele râului de astăzi, ci în cele ale unei mări străvechi, care, cu 20 milioane de ani în urmă, în vremea Miocenului inferior, cuprindea și zona Buzăului. 

Pentru a-i cunoaște, trebuie să parcurgem împreună drumul de la Nehoiu, pe valea Bâsca Mare, prin satul Bâsca Rozilei și, apoi, să urcăm domol pe afluentul acesteia, pârâul Vinețișu. O vale scurtă, tăiată în depozite sedimentare stratificate, alcătuite din alternanța deasă a șisturilor argiloase friabile cu straturile subțiri, cenușiu-gălbui, de gresii calcaroase (fig. 1A), straturi ale căror suprafețe inferioare sunt ornamentate cu nenumărate urme lăsate de organismele marine care au trăit pe fundul mării de odinioară (fig. 1B). 

Mărturiile împietrite ale activității animalelor constituie obiectul de studiu al paleoichnologiei (Gr.: paleo = vechi; ichnos = urmă), disciplină care încearcă să deslușească și să explice diferitele comportamente ale unor făpturi rămase necunoscute, în majoritatea cazurilor, dar înscrise pe rolul “instanțelor de cercetare paleo-criminalistică”. Un astfel de ”caz” îl reprezintă cel al urmelor contorsionate, ornamentate cu două rânduri de creste longitudinale paralele (fig. 1C) și terminate uneori cu o amprentă curioasă, plată sau în formă de inimă (fig. D), cu detalii ce amintesc de țepii aricilor de mare (fig. 1E), identificat pe valea Buzăului. 

Fig. 1 A. Deschidere în Formațiunea de Vinețișu (Miocen inferior), cu straturi subțiri de gresii bogat ornamentate cu urme fosile (săgeată); B. Urme ale activității organismelor bentonice pe suprafața inferioară a unui strat de gresie; C. Urmă de tip Subphyllochorda; D. Urmă de repaus: Cardioichnus; E. Arici de mare actual (imagine internet)

Pașii următori țin de munca noastră de cercetare: examinăm cu atenție aceste urme, fotografiem ansamblul și amănuntele semnificative, notăm cu atenție contextul și, în cele din urmă, extragem un eșantion reprezentativ, adăugându-l altora, culese din alte locuri cu straturi geologice la fel de interesante identificate în frumoasa vale a Buzăului. 

Ne întoarcem în laborator și bibliotecă cu tolba plină. Despachetăm și punem în ordine tot ceea ce am adunat, transferăm în calculator imaginile din care desprindem esențialul și, asemenea unui detectiv, începem investigația. Mai întâi, lămurim ce reprezintă enigmaticele  urme contorsionate. Informațiile găsite în determinatoare și lucrări științifice ne spun că acestea aparțin unei urme de deplasare pe substrat, denumită Scolicia (= Paleobullia, Subphyllochorda), atribuită de majoritatea cercetătorilor aricilor de mare neregulați, din grupul Spatangoida, cu o existență apreciabilă în istoria Pământului, din Cambrian până în Terțiar. Apoi, ne concentrăm atenția asupra urmei solitare, perfect conturate și cu semnele țepilor imprimate clar în rocă, și ajungem la concluzia că această urmă aparține unui arici de mare care s-a odihnit pe fundul moale al sedimentului marin înainte de a-și începe deplasarea în căutarea hranei sau a unui partener de viață.  Acestor urme li s-a atribuit numele de Cardioichnus (“urmă în formă de inimă”), fiind găsite, de multe ori, în conexiune cu cele de Scolicia. De aici s-a dedus apartenența lor la grupul aricilor de mare.  Dacă multă vreme aceste urme au fost considerate enigmatice, astăzi, cu ajutorul fotografiilor realizate pe fundul oceanelor, acest tip de urme oferă paleontologilor probele incontestabile ale modului lor de formare în trecutul geologic. 

Reprezentând dovada elocventă a formării lor în mediul marin, urme de acest tip au fost identificate și în alte depozite sedimentare din România, mai vechi decât cele de pe valea Vinețișu, așa cum sunt cele din depozitele eocene (cca 45 milioane de ani) de la viaductul Teherău , aflat tot pe valea Buzăului (în amonte de Siriu), Malu cu Flori, pe valea Dâmboviței și Goioasa, pe valea Trotușului.

Iată, deci, că au existat arici de mare pe valea Buzăului!

_______

Despre autor:

Titus Brustur este licențiat în Geologie, specialitatea Paleontologie, teza sa de doctorat fiind intitulară ”Studiul paleoichnologic al formaţiunilor cretacic–miocene din Moldavidele externe” (Universitatea Bucureşti, 1996). Aria cercetărilor sale științifice cuprinde domenii ca paleontologia nevertebratelor, neoichnologie şi paleoichnologie. Autor a peste 140 lucrări științifice publicate,  el a fost  secretar științific de redacție al revistelor de geologie ale Academiei Române (”Studii și cercetări de geologie” și ”Revue Roumaine de Géologie”), secretar de redacție al revistei Geo-Eco-Marina a GeoEcoMar (1997-2004); membru al Colegiului de Redacție al revistei ”Academica” a Academiei Române (2000-2006); membru al Colegiului de redacție al revistei ”Ocrotirea Naturii” (serie nouă) a Academiei Române (din 2010). În cariera sa, el a fost distins cu mai multe premii: premiul „Gh. Munteanu Murgoci” al Academiei Române pentru lucrarea  ”Paleoichnocenoza cu Subphyllchorda din Formaţiunea Gresiei de Tarcău din Valea Trotuşului” (cu Gr. Alexandrescu), premiul „Liviu Ionesi” al Societăţii Paleontologilor din România, premiul „Grigore Cobălcescu” al Academiei Române și premiul „Gheorghe Munteanu-Murgoci” al Academiei Române pentru studiul realizat în colaborare ”The mud volcanoes from Berca: a significant geological patrimony site of the Buzău Land Geopark (Romania)”.

Foto: © 578foot | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Exact problema „spinoasa” care framanta natiunea in vremuri de pandemie: aricii de mare de pe Valea Buzaului.

    Incheierea („Iată, deci, că au existat arici de mare pe valea Buzăului!”) e de-a dreptul apoteotica. Numai detinatorul unor premii la fel de inutile ca si subiectul „cercetarii” putea produce asemenea panseuri de nivel gradinita.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Un stetoscop electronic care poate asculta de la distanță ce se întâmplă în corpul uman, dezvoltat de cercetătorii portughezi. Medicii au fost nevoiţi să renunţe la instrumentul tradițional din cauza măsurilor de protecție faţă de pacienţii cu noul coronavirus

O tehnologie care permite ascultarea de la distanță a organismului uman, cum ar fi ascultarea plămânilor în cazul bolnavilor de coronavirus, a fost dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea Coimba…
Vezi articolul

Noile rezultate experimentale din CERN și Fermilab confirmă existența oderonului, a cărui ipoteză a fost formulată de cercetătorul Basarab Nicolescu, românul care a luat aur la prima Olimpiadă Internațională de Matematică din istorie, anunță Universitatea Babeș-Bolyai

Analiza rezultatelor recent obținute în cadrul acceleratorului de particule LHC din CERN și a Tevatronului de la Fermilab au confirmat ipotezele formulate de profesorul Basarab Nicolescu și de fizicianul polonez…
Vezi articolul

Temele din vacanța de vară: Rolul lor este de consolidare a cunoștințelor și de prevenire a pierderilor, nu de transfer de responsabilitate de la învățător la părinte – avertizează cercetătorul Dacian Dolean. „Ușoară tendință de diminuare a abilităților la matematică” în vacanța de vară, pentru elevii care trec în clasa a II-a

Rolul temelor de vacanță este de consolidare a cunoștințelor și de prevenire a pierderilor, „nu de învățare de conținuturi noi”. „Ele nu ar trebui să fie văzute ca un transfer…
Vezi articolul

Cu cine face Academia Română dezbateri despre noul „proiect național românesc”: Un candidat al partidului extremist AUR, un sociolog care a scris postfața la cartea lui Dughin și un cercetător care susține că „americanii au declanșat războiul în Europa”

Academia Română a lansat o serie de dezbateri și conferințe pentru a creiona un nou „proiect național românesc”. La cea mai recentă dintre ele, organizată de două institute ale Academiei,…
Vezi articolul

EXCLUSIV Scrisoarea unui matematician din conducerea instituției-cheie în identificarea plagiatelor, către ministrul Ligia Deca: Toți membrii CNATDCU să aibă acces la verificarea oricărei teze de doctorat printr-un program anti-plagiat. Altfel, ce rost mai are Consiliul ce respinge tezele slabe științific, dar care pe cele aflate în situația de hoție nu le poate respinge fiindcă nu află de furt

Unul dintre oamenii de știință din conducerea instituției-cheie în analizarea plagiatelor din doctorate, matematicianul Vasile Brînzănescu, îi cere oficial ministrului Ligia Deca să modifice regulamentul CNATDCU, astfel încât toți experții…
Vezi articolul