Autoritățile americane au revocat viza unei cercetătoare ruse care lucrează la Harvard, știută pentru opoziția față de regimul Putin, spun colegii acesteia / Reținută, ea a fost amenințată cu deportarea

420 de vizualizări
Foto © Jiawangkun | Dreamstime.com
Kseniia Petrova, cercetătoare rusă care lucrează la Harvard Medical School, a fost reținută de reprezentanți ICE, instituția însărcinată cu combaterea imigrației ilegale în SUA, iar viza ei a fost revocată, potrivit unor colegi și prieteni citați vineri de The Guardian. Anunțul a fost făcut de o colegă a acesteia, Cora Anderson, care a spus că reținerea a avut loc pe 16 februarie, când Petrova tocmai revenise în SUA după o deplasare în Franța.

Potrivit lui Anderson, autoritățile au anunțat-o pe Petrova că urma să fie deportată în Rusia. Cercetătoarea a spus, însă, că se teme de persecuții politice, iar de atunci se află în detenție – mai întâi în statul Vermont, apoi într-un centru din Louisiana.

Colega menționată a scris că Petrova trebuie să împartă camera cu alte 80 de deținute. „În pofida faptului că are avocați și că, dincolo de toate, nu a făcut nimic ilegal, se află încă acolo și nu avem nicio idee când va putea să plece”, a spus Anderson.

  • The Guardian îl citează pe șeful Kseniiei Petrova de la Harvard Medical School, Leon Peshkin, potrivit căruia aceasta are motive întemeiate să se teamă de deportarea în Rusia, deoarece și-a exprimat public opoziția față de invazia rusă în Ucraina, la începutul războiului, și a cerut punerea sub acuzare a președintelui rus Vladimir Putin. Ea a reușit să plece din Rusia mai întâi în Georgia, apoi în SUA, pentru a-și putea continua cercetările. 

Peshkin a spus că Petrova a fost reținută în contextul în care ea făcuse o greșeală în completarea documentelor vamale la întoarcerea din Franța, greșeală sancționabilă în mod normal, potrivit șefului ei, cu o amendă de până la 500 de dolari. Ea a fost reținută și nu a putut părăsi arestul în condițiile în care, sub Administrația Donald Trump, măsurile antiimigrație au devenit extrem de dure.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Andrei Pleșu și „perplexitățile” sale despre ce se mai finanțează în cercetarea internațională și ce întrebări își pun cercetătorii. De la „de ce au zebrele dungi?” și dacă „zebrele sunt negre cu dungi albe sau albe cu dungi negre?”, până la „problemele de gender din mânăstirile grecești de secol IV”

Tendința ca cercetarea să fie finanțată doar pentru proiecte „de actualitate” sau care sunt „în trend” a fost abordată de scriitorul Andrei Pleșu în cadrul conferinței „Abisuri tematice – ce…
Vezi articolul

Clasamentele universităților sunt afectate de probleme și „va trebui să ne gândim foarte serios în viitor ce facem” cu ele / „Legislația românească nu este gândită pentru universități world class” – rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, în prezentarea programului său pentru următorul mandat

„Lumea se schimbă și în zona rankingurilor și probabil va trebui să ne schimbăm și noi. Marile universități din America încep să le refuze. Harvard, Yale s-au retras din rankinguri…
Vezi articolul
locuri în cămine - Studenția online

Veșnicia rectorilor contribuie la transformarea universităților în zone gri ale comisioanelor politice – acuză mai multe grupuri civice, care exemplifică puterea politică și academică numindu-i pe Tudorel Toader, Ecaterina Andronescu, Remus Pricopie sau Sorin Cîmpeanu

Mai multe grupuri civice critică posibilitatea ca rectorii să rămână în funcții pe viață, introdusă în legea educației luni, printr-un amendament adus de senatorul social-democrat Liviu Pop. „Solicităm Președintelui României,…
Vezi articolul