Profesorul de filosofie Lucian Maier avertizează într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook că, în aceste zile, în învățământ se pregătește „o nouă etapă a concedierilor mascate”, odată cu elaborarea planurilor de școlarizare care vor sta la baza încadrărilor și a normelor didactice din anii următori. Potrivit acestuia, după creșterea normei didactice, sistemul intră într-o fază mai dură, cu efecte structurale asupra numărului de clase și de posturi.
- Edupedu.ro a scris despre noua metodologie de formare a claselor care prevede faptul că în clasele de a IX-a din liceele teoretice și tehnologice care se vor forma în anul școlar 2026-2027 vor fi 28 de elevi, iar clasele de pe filieră vocațională profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și învățământ liceal de artă vor funcționa cu 24 de elevi potrivit metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027, publicată în Monitorul Oficial pe 9 decembrie.
- În anul școlar 2025-2026, au fost 26 de elevi într-o clasă de a IX-a la liceele teoretice și 24 în liceele tehnologice.
„În aceste zile, în învățămînt sînt în lucru planurile de școlarizare, documente care vor deveni baza încadrărilor ulterioare și, implicit, a stabilirii normelor didactice. În realitate, asistăm la o nouă etapă a concedierilor mascate. Prima a fost creșterea normei didactice; urmează acum etapa mai dură, structurală”, arată profesorul.
Lucian Maier explică faptul că majorarea numărului de elevi pe clasă nu s-a simțit în toamna acestui an, dar efectele vor deveni vizibile din anul școlar următor și se vor accentua pe parcursul următorilor patru ani. La gimnaziu, unde funcționau frecvent clase cu 21–22 de elevi, iar în unele situații se acceptau efective chiar mai mici, se va impune generalizat efectivul maxim de 28 de elevi pe clasă.
„Creșterea numărului de elevi pe clasă nu s-a resimțit în această toamnă. Se va resimți însă din toamna viitoare și în următorii patru ani, perioadă care va fi marcată de pierderi succesive de clase și de norme. Dacă până acum, la gimnaziu, funcționau în mod curent clase cu 21–22 de elevi, iar în situații excepționale (clasa a VIII-a, școli izolate) se acceptau efective chiar mai mici, din anul școlar viitor se impune generalizat efectivul maxim: 28 de elevi pe clasă.”, subliniază cadrul didactic.
Consecințele sunt, în opinia sa, „simple și brutale”. La fiecare patru clase de câte 28 de elevi se pierde o clasă de 22 de elevi. Astfel, într-o școală unde se înscriu 88 de elevi în clasa a V-a, aceștia vor fi repartizați în trei clase, nu în patru. O clasă de gimnaziu înseamnă aproximativ 30 de ore săptămânale, echivalentul a 1,5 norme didactice.
„Pierderea unei clase înseamnă, într-un singur an, minus patru ore la Limba română, patru la Matematică, minus ore la Istorie, Geografie, Științe sociale și alte discipline. În patru ani consecutivi, pierderea cumulată ajunge de la o jumătate de catedră pînă la una întreagă”, explică profesorul Lucian Maier, care avertizează că numărul de elevi pe clasă va crește și la liceu.
Situația este cu atât mai gravă cu cât multe catedre funcționau deja la limită atunci când norma era de 18 ore. Creșterea acesteia la 20 de ore a destabilizat echilibre fragile, iar reducerea constantă a numărului de clase va accentua presiunea asupra profesorilor și școlilor.
„Reducerea constantă a numărului de clase va produce și mai multă derută, competiție internă și suferință profesională – finalmente umană. Multe școli vor fi forțate să jongleze cu orele opționale pentru a salva locuri de muncă. Aceste soluții de avarie nu avantajează nici educația, nici profesorii, nici elevii și, în cele din urmă, nici țara”, arată cadrul didactic.
În același timp, profesorul pune situația din educație în contextul mai larg al problemelor structurale ale statului român. Potrivit estimărilor europene, economia nefiscalizată reprezintă aproximativ 13% din PIB-ul României, adică în jur de 52 de miliarde de euro anual.
„O sumă colosală, care ar putea acoperi deficitul bugetar și ar permite investiții reale în salarii decente, educație, sănătate și infrastructură”, subliniază Lucian Maier.
În opinia sa, costul acestor pierderi este suportat de angajații din clasa muncitoare și clasa de mijloc, care ajung să muncească „câteva zile pe lună” pentru a acoperi fraude tolerate de instituțiile statului. „Muncim pentru a exista bani pentru corupție: de la marile scandaluri bancare din trecut până la TVA-ul plimbat între firme și recuperat fictiv. E greu de digerat această realitate”, afirmă profesorul.
El face, în final, o paralelă cu situația din Justiție, unde magistrații au ajuns să ceară public intervenția prim-ministrului pentru a apăra independența sistemului. „În învățământ situația este similară. Diferența e că, aici, aproape nimeni nu mai imploră pe nimeni”, concluzionează profesorul Lucian Maier.
Redăm mesajul profesorului Lucian Maier:
„În aceste zile, în învățămînt sînt în lucru planurile de școlarizare, documente care vor deveni baza încadrărilor ulterioare și, implicit, a stabilirii normelor didactice. În realitate, asistăm la o nouă etapă a concedierilor mascate. Prima a fost creșterea normei didactice; urmează acum etapa mai dură, structurală.
Creșterea numărului de elevi pe clasă nu s-a resimțit în această toamnă. Se va resimți însă din toamna viitoare și în următorii patru ani, perioadă care va fi marcată de pierderi succesive de clase și de norme. Dacă pînă acum, la gimnaziu, funcționau în mod curent clase cu 21–22 de elevi, iar în situații excepționale (clasa a VIII-a, școli izolate) se acceptau efective chiar mai mici, din anul școlar viitor se impune generalizat efectivul maxim: 28 de elevi pe clasă.
Consecințele sunt simple și brutale. La fiecare patru clase de 28 de elevi se pierde o clasă de 22 de elevi. Dacă într-o școală se înscriu 88 de elevi în clasa a V-a, aceștia vor fi repartizați acum în trei clase, nu în patru. O clasă de gimnaziu înseamnă aproximativ 30 de ore săptămînale, adică 1,5 norme didactice. Pierderea unei clase înseamnă, într-un singur an, minus patru ore la Limba română, patru la Matematică, minus ore la Istorie, Geografie, Științe sociale și alte discipline. În patru ani consecutivi, pierderea cumulată ajunge de la o jumătate de catedră pînă la una întreagă. Numărul de elevi pe clasă va crește și la liceu…
Problema este că multe catedre funcționau deja la limită atunci cînd norma era de 18 ore. Trecerea la 20 de ore le-a destabilizat. Reducerea constantă a numărului de clase va produce și mai multă derută, competiție internă și suferință profesională – finalmente umană. Multe școli vor fi forțate să jongleze cu orele opționale pentru a salva locuri de muncă. Aceste soluții de avarie nu avantajează nici educația, nici profesorii, nici elevii și, în cele din urmă, nici țara.
În același timp, conform estimărilor europene, economia nefiscalizată din România reprezintă aproximativ 13% din PIB. Vorbim de circa 52 de miliarde de euro anual. O sumă colosală, care ar putea acoperi deficitul bugetar și ar permite investiții reale în salarii decente, educație, sănătate și infrastructură.
În fapt, fiecare angajat din zona clasei muncitoare și a clasei de mijloc muncește cîteva zile pe lună pentru a acoperi fraude tolerate de instituțiile statului. Muncim pentru a exista bani pentru corupție: de la marile scandaluri bancare din trecut pînă la TVA-ul plimbat între firme și recuperat fictiv. E greu de digerat această realitate.
Astăzi vedem magistrați care ajung să implore prim-ministrul țării să salveze Justiția de imixtiuni politice, interese subterane și nedreptate. În învățămînt situația este similară. Diferența e că, aici, aproape nimeni nu mai imploră pe nimeni”.
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
Redacția
9 comments
Mărirea normei de predare la 20h/săptămână a condus la folosirea numărului maxim de opționale la care, în mare parte, nu se face mai nimic și nu interesează elevii. O soluție pentru diminuarea cheltuielilor este scoaterea gradației de merit ce și-a pierdut rolul fiind luată de mulți ce nu-și fac orele și doar adună hârtii fară nici o valoare profesională. Trebuie scoase unele „materii” complet inutile ce doar încurcă orarul și programul elevilor fiind suficiente 25 h/săptămână iar în clasa a XII-a să fie 20 h. Mărirea numărului de elevi în clasă va conduce la scăderea calității procesului educativ.
Nu va este jena sa vă supraevaluati?Ați avut și elevi putini la clase,ore multe ,dar care au fost rezultatele 60% elevi analfabeți funcționali,iar din ceilalți 40% elevi aproape toți fac meditații pe banii părinților ani întregi,unii chiar de la clasa pregătitoare.O gluma proasta este învățământul din Romania de 30 de ani . Hai priviti in oglinda și fiți sinceri recunoașteți cum obțineți gradele didactice,ore regizate ,mese întinse și cadouri fara numar la cei ce vin in inspecție și va monitorizează .😡
Marele soc in domeniul educatiei inca nu s-a materializat, dar in cativa ani vor introduce AI masiv in scoala iar sistemele acestea pot face munca tuturor profesorilor, diferentiat pe fiecare elev cu masurare de progres si masuri de remediere, de profesori va fi nevoie dar in sensul supravegherii clasei, un fel de profesor ajutor, si atunci cea mai mare parte din profesorii de azi vor fi someri.
Da, așa este, un fel de TIk Tok oficial pe sistem.de învățământ.
Câtă prostie e in tara asta .. efectiv mă uimește.
Veți avea ce meritați!
E mai puțin important că scade numărul de norme. Tot răul spre bine: mulți profesori își vor găsi (chiar dacă obligați) alte joburi mai bune.
Problema principală este la elevi. Vor rămâne izolați (pierduți) în bănci. Timpul de lucru al profesorului cu ei nu va mai exista pentru unii dintre ei. Aici este nevoie de reacția părinților, dar aceasta, evident, nu va exista, pentru că ei nu înțeleg consecințele acestei măsuri.
A doua mare problemă o constituie epuizarea psihică a profesorului, atât prin disciplinarea unui efectiv numeros (elevii din ziua de astăzi sunt mai greu de educat), cât și prin volumul de muncă. Astfel, pentru a rezista în această nouă „paradigmă” (un cuvânt des repetat de DD), profesorul va reduce „turația”. De exemplu, în loc să corecteze 400 de lucrări, va pune note „din burtă” etc.
Nivelul de educație este deja slab, iar prin aceste măsuri nu facem decât să-l slăbim și mai mult.
Abia a treia problemă este cea a scăderii normelor didactice. Să nu uităm că anul următor vor ieși la pensie foarte mulți dintre cei care aveau vârsta legală și încă lucrau. Cu toate acestea, acum nu mai văd nicio speranță de revenire asupra modificărilor.
Tinerii vor fugi de acest job cât îi vor ține picioarele.
Toată lumea va fugi.Profesori de cariera nu vor mai fi.Vor dispărea gradele pentru ca nu va mai sta nimeni sa dea 10 ani inspectii și examene.Va fi ceva de nișă, intre doua joburi sau ceva de genul.
Citez ”Dacă într-o școală se înscriu 88 de elevi în clasa a V-a, aceștia vor fi repartizați acum în trei clase, nu în patru.”
FALS. Din legea 198/2023 actualizata
art. 23. alin. (1) pct. d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 28;
(1^1) În învățământul preuniversitar, … formațiunile de studiu se constituie astfel încât pe fiecare nivel/filieră/profil numărul copiilor/elevilor să depășească valoarea medie prevăzută la alin. (1).
(1^2) Prin excepție de la prevederile alin. (1^1), într-o unitate de învățământ cu personalitate juridică se poate constitui cel mult o formațiune de studiu pe nivel/filieră/profil, cu numărul copiilor/elevilor sub valoarea medie prevăzută la alin. (1).
Deci 88 de elevi pot fi foarte bine repartizati in 4 clase * 22 elevi sau poti avea chiar 3 clase cu 24 elevi si una cu 16 elevi.
In rest, da, se vor mai pierde norme, dar nici sa ai clase cu 10-15 elevi sau mai putin
Nu e niciun fals.
In educație legea mai are de obicei nici valoare.
In preuniversitar clasa are mereu nr de elevi pe efectivul maxim.
Foarte rar pe minim.
Media nu a fost respectată niciodată.
Pe lângă toate acestea, intră în vigoare noile planuri-cadru pentru clasa a IX-a. Oficial, reformă. În practică, o operațiune de „subțiere” a școlii. Se taie din limba română, matematică, limbi străine, TIC, economie, sport, biologie. Educația antreprenorială dispare complet. În schimb, apar mai multe ore de muzică și desen. Evident. Pentru că alfabetismul funcțional se combate cel mai eficient cu flautul și acuarela.
Rezultatul este previzibil și, probabil, dorit: pierderi masive de ore, norme desființate și profesori împinși elegant spre șomaj sau pelerinajul umilitor după câteva ore „la completare”, prin alte școli. Totul sub pretextul modernizării. O modernizare în care disciplinele fundamentale devin opționale de facto, iar stabilitatea corpului profesoral devine un detaliu neglijabil.
Dar să nu fim nedrepți. Poate că elevii nu vor mai ști să scrie corect, să calculeze sau să folosească un calculator, însă vor putea fredona manele. Iar asta, se pare, este noul standard al performanței în educație.